Linkuri accesibilitate

Începutul sfîrșitului pentru „Visul Georgian”?


După demiterea ministrului apărării Irakli Alasania, în semn de solidaritate dar şi de protest, ministrul afacerilor europene şi cel de externe au demisionat.

Statele Unite au îndemnat Georgia să nu renunţe la „viitorul euro-atlantic” al ţării, în pofida crizei politice serioase care zguduie guvernul în aceste zile. Purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat , Jen Psaki a declarat că este în interesul Georgiei să demonstreze că este „stabilă şi unită” şi că justiţia nu este utilizat ca armă în răfuielile politice. Dar criza provocată de demiterea ministrului apărării, urmată de demisiile miniştrilor de externe şi pentru afaceri europene ar putea fi şi şansa unui nou început, crede David Kakabadze, directorul redacţiei georgiene a postului nostru de radio.

Ministrul apărării Irakli Alasania a fost demis în 4 noiembrie, după ce a criticat drept un atac la „opţiunea euro-atlantică” a ţării o serie de reţineri la nivel înalt în ministerul său, provocate de acuzaţii de corupţie.

În semn de solidaritate dar şi de protest faţă de modul în care acţionează premierul Irakli Garibaşvili, ministrul afacerilor europene Aleksi Petriaşvili şi cel de externe Maia Panikidzeau demisionat. Iar Partidul Liberal-Democrat din care fac parte cei trei a ieşit din alianţa de la guvernare „Visul Georgian”.

În numai două zile, 10 parlamentari au părăsit alianţa iar guvernul şi-a pierdut majoritatea în Parlament. Un deznodământ rapid şi dramatic, dar care nu face decât aducă la suprafaţa ceea ce era cunoscut de mult timp în sânul coaliţiei: şi anume că partidele nu mai puteau coopera, remarcă autorul comentariului, David Kakabadze.

„Visul Georgian” este o alianţă creată în 2012 de miliardarul Bidzina Ivanişvili, care şi-a făcut averea în Rusia în anii 90 ai secolului trecut. Scopul ei era de a-l înfrânge pe preşedintele Mihail Saakaşvili iar acesta era şi singurul liant al partidelor aliate.

Alasania şi miniştrii care au demisionat cu el reprezentau fracţiunea cea mai pro „euro-atlantică” şi cea mai vocală. Pe de altă parte, actualul premier Irakli Garibaşvili duce o politică mult mai ezitantă: la nivelul declaraţiilor sprijină integrarea rapidă în NATO şi Uniunea Europeană, dar la nivel practic, încearcă să normalizeze relaţiile cu Rusia.

La şase ani de la scurtul război din august 2008, Rusia este al patrulea cel mai important partener comercial al Georgiei. Iar Georgia nu s-a alăturat sancţiunilor internaţionale impuse Rusiei ca urmare a anexării abuzive a peninsulei Crimeea.

Ceea ce nu înseamnă că în „Visul Georgian” nu au rămas o serie de avocaţi serioşi ai integrării euro-atlantice.

Aşa că actuala criză, crede David Kakabadze, nu este decât o reaşezare de forţe: unii lideri politici au fost obligaţi să admită că nu mai pot conlucra într-o alianţă fără un program coerent, condusă din umbră de un lider a tot puternic, omul de afaceri Ivanişvili.

Acum, „Visul Georgian” are numai 73 de deputaţi în Parlamentul cu 150 de locuri şi are nevoie de noi aliaţi pentru a recrea majoritatea de 76.

S-ar putea totodată ca opoziţia, condusă acum de Liberal Democraţii lui Irakli Alasania, să devină mai puternică, eventual să creeze chiar o nouă majoritate împreună cu Mişcarea Unităţii Naţionale a fostului preşedinte Saakaşvili, care are 55 de locuri în parlament.

Următoarele alegeri generale din Georgia sînt programate pentru 2016.

XS
SM
MD
LG