Linkuri accesibilitate

Vitalie Ciobanu: „Concluziile acestui prim tur al alegerilor prezidențiale sunt la suprafață: Moldova oferă un număr de alegători din ce în ce mai mare pentru scrutinele din România.”

Moldovenii au trecut de primul tur al alegerilor prezidențiale din România și rezultatele votului lor nu diferă prea mult de scorurile înregistrate de primii doi concurenți în România: Victor Ponta a obținut 38% din voturi, iar Klaus Iohannis 32%. O altă asemănare este că, deși în Republica Moldova numărul secțiilor de vot a crescut până la 21 pentru actualul scrutin, am constatat o proastă organizare a alegerilor. Exact ca şi românii dintr-o serie de capitale occidentale, moldovenii au stat câte 4-5 ore să voteze la cele doar 4 secții din Chișinău, sute de oameni rămânând pe dinafară.

E păcat că nu se respectă dreptul la vot al celor care dețin pașaport românesc și cărora le pasă de viitorul țării. În ultimii 5 ani, scurși de la precedentul scrutin prezidențial, din 2009 – anul debarcării comuniștilor de la putere în Republica Moldova –, numărul basarabenilor cu cetățenia română redobândită a tot crescut. Ar fi trebuit să se țină seama de această realitate și să se deschidă mai multe secții de vot la Chișinău, unde este concentrată majoritatea basarabenilor cu pașaport românesc.

Vitalie Ciobanu

Vitalie Ciobanu

Afluxul impresionant al alegătorilor basarabeni la alegerile prezidențiale, aproape 22 000 (cifra exacta de la BEM – 21 980), contrazice teoria potrivit căreia basarabenii obțin cetățenia română doar pentru avantaje materiale. Iată că unii dintre ei – tot mai mulți de la un scrutin la altul – participă la alegerile românești, își văd viitorul alături de România și vor să pună umărul la construirea acestui viitor, mai ales în fața amenințărilor ce bat dinspre Rusia.

Mai trebuie remarcat că opțiunile basarabenilor pentru stânga sau dreapta românească au fost împărțite, în premieră, aproape egal, în acest prim tur al alegerilor. Odată cu încheierea ultimului mandat al lui Traian Băsescu, cel care capitaliza majoritatea covârşitoare a sufragiilor în Moldova, acest electorat a rămas disponibil, „orfan”, volatil. O altă noutate a alegerilor pentru președinția României este că partidele politice din Republica Moldova, cele pro-europene, s-au implicat în campanie pentru alegerile românești, și-au îndemnat susținătorii să voteze pentru favoritul lor. Partidul Democrat, cunoscut pentru resursele sale financiare considerabile, a pledat pentru candidatul PSD Victor Ponta. Tot pentru Victor Ponta și-a anunțat sprijinul și premierul moldovean Iurie Leancă, deși partidul din care face parte, PLDM, a declarat că îl susține pe candidatul dreptei Klaus Iohannis, din fidelitate pentru familia politică europeană din care face parte. Chiar zilele acestea s-a aflat la Chișinău dl Joseph Daul, președintele Partidului Popular European, care a îndemnat întreaga dreaptă românească, de pe ambele maluri ale Prutului, să-l susțină pe Klaus Iohannis în turul II al alegerilor prezidențiale.

O diferență semnificativă a alegerilor din Republica Moldova față de România o dau concurenții de pe locurile 3 și 4. Elena Udrea, susținută de Traian Băsescu, a obținut 15 %, iar Monica Macovei – 10% – un rezultat foarte bun, deși aceasta nu a făcut campanie directă în Republica Moldova, însă basarabenii n-au uitat pledoariile sale din Parlamentul European în favoarea Republicii Moldova și, bineînțeles, sunt sensibili și la tematica anticorupție cu care Monica Macovei se confundă.

Concluziile acestui prim tur al alegerilor prezidențiale sunt la suprafață: Moldova oferă un număr de alegători din ce în ce mai mare pentru scrutinele din România. Votul acestora contează și poate înclina balanța într-o luptă electorală strânsă, mai ales în fazele decisive, prin redistribuirea voturilor obținute de competitorii ieșiți din cursă. S-a văzut că cei care fac campanie în Moldova și au avocați puternici aici – am numit partidele basarabene implicate în campanie –, candidații care vin cu soluții economice, care pledează pentru schimbarea legislației în favoarea unei mai rapide redobândiri a cetățeniei române, care vorbesc despre Unire (fie și conjunctural), vor recolta mai multe voturi în stânga Prutului. Basarabenii sunt tot mai conectați la media din România, au simpatii și antipatii, simt falsul și trădarea și, mai ales, simt omul de valoare care își propune să facă lucruri adevărate și nu doar să macine vorbe frumoase.

Turul doi, din 16 noiembrie, va contabiliza cât de mult s-au implicat basarabenii pro-europeni în alegerile prezidențiale din România. Un dublu exercițiu pregătitor pentru parlamentarele moldovenești din 30 noiembrie.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG