Linkuri accesibilitate

Stela Tabarcea: „ar fi bine să existe o strategie de dezvoltare a municipiului Chișinău”


În dialog cu un reprezentant al Curții de Conturi pe tema ultimului audit efectuat la Primăria Capitalei.

Un audit efectuat la Primăria Municipiului Chişinău de către Curtea de Conturi constată că în ultimii ani mai multe şantiere din capitală nu numai că zac, din motiv că au fost deschise mai mult pe bază de hei rup, ci şi produc pagube

uriaşe. Tema convorbirii de astăzi cu Stela Tabarcea, auditor public la Curtea de Conturi.

Europa Liberă: Aşadar, rezultatele unui audit efectuat la Primăria din Chişinău arată pagube uriaşe din cauza a numeroase şantiere începute şi lăsate oarecum baltă, deoarece s-a pornit cu stângul de la bun început, de exemplu fără documentele adecvate de proiectare. Ce aţi scoate în primul rând în evidenţă din constatările controlorilor?

Stela Tabarcea: „În primul rând, cheltuielile de capital efectuate pe teritoriul mun. Chișinău nu se încadrează într-un cadru general de dezvoltare. Aprobarea finanțării investițiilor se efectuează în lipsa unor studii de fezabilitate, respectiv și în lipsa unor fundamentări tehnico-economice, sociale. Totodată aș menționa și o altă problemă, o altă deficiență: deciziile Consiliului Municipal privind alocarea fondurilor pentru investiții capitale sunt influențate de deciziile arbitrare și nefundamentate ale acestui organ. Astfel, aproximativ 40% din obiectivele investiționale au fost aprobate în anul 2013 fiind omisă procedura de a le evalua și a le selecta. Acestea sunt incluse în programul anual de investiții la discreția acestui organ, a Consiliului Municipal.”

Europa Liberă: Toate neregulile constatate, până la urmă foarte costisitoare, pe seama cui ar trebui puse? Altfel spus, cine nu şi-a făcut treaba din cadrul municipalităţii? Astfel încât iată se pot constata pierderi de milioane de lei?

Stela Tabarcea: „În primul rând, Consiliului Municipal care are atribuții ca administrator al patrimoniului mun. Chișinău. Şi în al doilea rând, Primarul General, care la fel întocmește dispoziții conform atribuțiilor sale și deleagă mai departe sub diviziunile și responsabilii.”

Europa Liberă: S-ar spune că în vremuri cu febră electorală până şi în beznă poate fi găsită vreo pisică neagră. Totuşi, ce n-ar fi trebuit să lipsească în modul în care s-au făcut lucrurile, astfel încât auditorii să se crucească de cât de bine au fost făcute toate?

Stela Tabarcea: „Ar fi foarte bine ca să existe o politică investițională la nivel de municipiu, o strategie de dezvoltare a municipiului în baza căreia să se facă mai departe programul și planul.”

Europa Liberă: Cum au ajuns auditorii, Curtea de Conturi la acest subiect, la acest audit?

Stela Tabarcea: „La acest audit? În baza programului care este întocmit anual și este aprobat de Curtea de Conturi pentru anul 2014. A fost inițiat acest audit al performanței gestiunii resurselor financiare investiționale de către autoritățile administrației publice locale din cadrul mun. Chișinău şi scopul auditului, misiunea de audit a fost determinarea eficienții gestionării resurselor financiare investiționale și stabilirea acestor politici și proceduri elaborate și aplicate în acest domeniu, dacă sunt suficiente și dacă asigură o gestionare eficientă, eficace a mijloacelor publice.”

Europa Liberă: Când se spune că, dacă citez bine această cifră, pentru 767 de obiecte în curs de construcţie sau reconstrucţie, pentru aceste șantiere au fost imobilizate surse bugetare estimate la 493 de milioane de lei, ce se are în vedere?

Stela Tabarcea: „Aceste obiecte sunt active în curs de execuție, sunt obiective investiționale care nu sunt finisate. Ele sunt la evidența Direcției Construcții Capitale, dar din diferite motive, din lipsa resurselor financiare corespunzătoare sau necalitatea lucrărilor efectuate sunt stopate la un moment dat. Din diferite motive aceste obiective sunt începute cu mulți ani în urmă și nu sunt finalizate și cifra lor se majorează.”

Europa Liberă: Dar cu câți ani în urmă?

Stela Tabarcea: „Noi am verificat trei ani de zile. Şi am constatat la soldul Direcției Construcții Capitale această sumă enormă, apoi am luat-o din urmă, din anii '80, din perioada sovietică.”

Europa Liberă: Unele şantiere, cum spuneți dvs., este de presupus că s-au învechit într-atât de mult, încât proiectele iniţiale trebuie refăcute şi găsite poate soluţii tehnice adaptate la zi. Ce este de făcut în acest caz? Nu este mai raţional să demolezi, să zicem şi s-o ei de la capăt?

Stela Tabarcea: „În primul rând, ar fi benefic și ar fi bine venit să se facă o comisie în baza deciziei Consiliului Municipal și să se efectueze o inventariere, o evaluare a acestor obiective. Apoi urmează o decizie în baza competenților și atribuțiilor sale: ce urmează de făcut cu aceste obiecte?”

Europa Liberă: Ca să fie foarte clar, dna Tabarcea, în cazul unor construcții din astea pornite, cum ziceați, chiar din anii '80, există cazuri în care s-au făcut investiții în ultimii trei ani, sau patru, sau cinci ani, știindu-se din start că e o construcție conservată?

Stela Tabarcea: „Nu, nu s-au efectuat aşa investiţii. Dar avem cazuri în care aceste obiecte sunt la evidența Direcției Construcții Capitale, care a efectuat o inventariere fictivă… Dânșii au efectuat inventarierea stând în birou, neieșind la fața locului. Și atunci noi am luat selectiv din toate aceste obiecte ca să ne convingem că ele există într-adevăr în realitate, și nu sunt doar pe hârtie. Ieșind la fața locului am constat că unele obiecte sunt privatizate deja.”

Europa Liberă: Și acum dacă ați putea să formulați foarte exact care este responsabilitatea actualului Consiliului Municipal Chișinău și a primarului, în legătură cu toate aceste construcții?

Stela Tabarcea: „Consiliul Municipal Chișinău, în calitate de administrator al patrimoniului mun. Chișinău, stabilește volumul și domeniul de folosire a investițiilor capitale de la bugetul municipal. Totodată, el aprobă și ia decizii, prognoze pentru dezvoltarea socio-economică a municipiului. De aceea el este responsabilul de luarea deciziilor ce va urma de efectuat cu aceste obiecte.”

Europa Liberă: Ocara auzită în legătură cu starea de lucruri este deja foarte dură, numai calificativul de „neoidiotism arhitectural” cât face. De fapt, misiunea de control, de audit presupune numai analiza modului în care au fost cheltuiţi banii pentru diferite proiecte sau de exemplu, prevede şi aprecierea calităţii proiectelor, a construcţiilor, judecata motivelor?

Stela Tabarcea: „Desigur, misiunea de audit în primul rând a avut drept scop de a selecta toate deficiențele, toate problemele, pentru a veni ulterior cu recomandări pentru a elimina și a îmbunătăți domeniul dat. Nu am venit cu scopul de a arăta cu degetul.”

Europa Liberă: Ce a recomandat de fapt până la urmă Curtea de Conturi autorităţilor municipale în urma celor constatate?

Stela Tabarcea: „Noi am recomandat şi considerăm că este necesar de a efectua o regândire strategică a politicilor investiționale în cadrul mun. Chișinău și de a depăși situația această critică a utilizării raționale în mijloacele bugetare.

Este necesar de a elabora în primul rând planul pentru dezvoltarea social-economică al mun. Chișinău...

Este necesar de a elabora în primul rând planul pentru dezvoltarea social-economică al mun. Chișinău, apoi strategiile sectoriale în domeniul dat. Mai este necesar de o conlucrare mai eficientă între toți responsabilii, actorii responsabili în domeniul dat. Totodată instituirea unui mecanism eficient de a identifica și a monitoriza toate sursele de finanțare a investițiilor, căci avem cazuri când defalcările din profitul net al întreprinderilor municipale sunt nemonitorizate, sunt neluate la evidență.”

Europa Liberă: Înţelegem că şi calea pregătirilor pentru așa numita strada pietonală nu a fost chiar netedă şi bine chibzuită după cum s-a constatat la control? Care-s metehnele cu această stradă pe care deja demult trebuiau să se plimbe locuitorii din Chișinău?

Stela Tabarcea: „Această stradă a fost inițiată în lipsa integrală a unei documentații de proiect. Și acest obiectiv nu a fost aprobat de către Consiliul Municipal inițial. De ce? Pentru că lucrările au fost efectuate din mijloacele bugetare care au fost destinate pentru efectuarea reparațiilor curente inter-cartiere. Totodată, au fost desemnați careva beneficiari de coordonare, elaborare și implementarea proiectului și responsabili de verificarea execuțiilor acestor lucrări, dar aceștia nu dețin o informație cu privirea la proiectul dat și costul lucrărilor executate. Noi a trebuit să colectăm probe chiar și de la agenții economici care efectuează reparația dată. Deci, în urma verificărilor s-a constatat că aceste lucrări au însumat 6,7 milioane lei din conturile mijloacelor bugetare, dar există și un sponsor - Efes Chișinău - care la fel a contribuit cu 2,1 milioane lei.”

XS
SM
MD
LG