Linkuri accesibilitate

Lustrația și campania electorală pentru scrutinul moldovenesc din 30 noiembrie


„Lustrație”, caricatură de Oleksi Kustovski

„Lustrație”, caricatură de Oleksi Kustovski

Va urma Republica Moldova exemplul Ucrainei?

Una dintre ultimele legi adoptate de vechea componenţă a Radei Supreme de la Kiev a fost legea lustraţiei. Iniţiativa a şi devenit lege zilele trecute, după ce a fost promulgată de preşedintele Petro Poroşenko. O lege a lustraţiei a figurat şi printre promisiunile electorale ale unor partide moldoveneşti participante la guvernare în ultimii cinci ani, ajungând chiar la un moment dat pe agenda de dezbateri publice, dar nu şi la un vot final în legislativ. În actuala campanie, subiectul figurează din nou în platformele a două formaţiuni, PL şi PNL, dar lipseşte din oferta PLDM. Valentinei Basiul relatează.

În timp ce PNL promite expres adoptarea legii lustraţiei, în platforma PL se păstrează ambiguitatea. La lansarea în campanie, liberalii au afirmat că: „PL păstrează memoria social-politică a ultimilor 25 de ani, radiografierea cărora asigură lustraţia spaţiului politic din R. Moldova, infestat de nomenclatura şi colaboraţioniştii regimului sovietic de ocupaţie”.

Istoricul şi profesorul universitar Ion Şişcanu, care candidează pe listele Partidului Liberal, spune, însă, că PL are în vedere lustraţia şi că aceasta trebuie să se întâmple şi în Republica Moldova. Mai ales după ce politicienii din Ucraina au avut curajul să producă recent ceea ce numeşte el "dreptatea morală pentru victimele regimului comunist totalitar", şi, totodată, o "curăţare de oamenii Moscovei”.

„Doamne fereşte, noi să fim într-o situaţie cum a fost Ucraina. Păi, da ce noi puţini avem prin armată. Am văzut un ofiţer, un general, care a fost şeful Marelui Stat Major al Armatei într-un partid, sau la conducerea unui partid prorus. Nu vă daţi seama ce înseamnă aceasta?”

O formaţiune mare care optase în campaniile precedente pentru lustraţie, PLDM al lui Vlad Filat, aparent, a renunţat la subiect. În programul electoral cu care merge în această campanie el nu se mai regăseşte. Vicepreşedintele PLDM, Liliana Palihovici, spune însă că doar din considerente de priorităţi.

„Noi nu am scris în oferta electorală, fiindcă am definitivat patru mari priorităţi, dar această iniţiativă s-ar include ca o acţiune concretă în consolidarea statului de drept”.

În urmă cu doi ani, PL şi PLDM au propus fiecare în parte proiecte de lege care ar prevedea lustraţia, dar acestea nu au ajuns pe agenda parlamentară, pentru că nu au avut şi sprijinul partenerilor de coaliţie din tabăra democraţilor.

Deputatul comunist Artur Reşetnicov, fost director al Serviciului de Informaţii şi Securitate, nu crede în dorinţa sinceră a vreunui partid de a produce în mod efectiv lustraţia:

„Acest subiect de lustraţie, arhiva Serviciului, apar atunci când există o anumită situaţie politică sau în ajunul alegerilor. Unica ce pot să vă spun că cei care se află acum la guvernare au de ce să se teamă”.

Dacă totuşi vreodată s-ar ajunge la o lege a lustraţiei, un impediment ar putea fi lipsa dosarelor informatorilor. S-a vehiculat anterior că o parte din documentele secrete ale KGB au fost distruse, iar o altă parte a fost dusă la Tiraspol şi de acolo la Moscova.

Potrivit fostului director la Serviciului de Informaţii şi Securitate, Valeriu Pasat, care este şi istoric şi a lucrat cu multe documente clasificate, parte din dosarele informatorilor mai sunt la Chişinău.

„Este foarte complicat acum. Dacă ne vom antrena în aceste jocuri, pe lângă destabilizarea pe care o avem noi acum în ţară, eu cred că aceste doleanțe cred că nu vor duce la o stabilizare, din contra. O să afle lumea că cineva a fost informator şi mai departe? Ce vom face cu ei? Ei nu pot fi judecaţi. Nu de aceea că nu optez pentru o claritate, dar ce vom face cu ei?”

Fostul preşedinte Petru Lucinschi declara în urmă cu un deceniu că dacă Republica Moldova ar avea o lege a lustraţiei, ar rămâne fără intelectualitate.

Valeriu Pasat afirmă totuşi că adevăratulul autor al acestei declaraţii este Alexandr Nikolaevici Iakovlev, fostul secretar al Comitetului Central pe timpul lui Mihail Gorbaciov, care a avut acces la arhivele secrete ale KGB.

XS
SM
MD
LG