A mai rămas o lună până la alegerile din 30 noiembrie, când cetăţenii moldoveni vor fi chemaţi la urne pentru a alege viitorul Parlament. În afara ţării, aşa cum a decis Comisia Electorală Centrală, vor fi deschise 95 de secţii de votare. La alegerile parlamentare din 2010, 65 de mii de cetăţeni moldoveni aflaţi aflaţi peste hotare au ieşit la vot. Cum se vede campania electorală în diasporă? O întrebare pe care am adresat-o în ajun moldoveanului Vitalie Vovc, blogger şi consultant în organizări de fluxuri pentru mari grupuri internaţionale la Paris, Franţa:
Vitalie Vovc: „De la distanţă campania electorală nu cred că se vede puţin diferit faţă de ceea ce este în Republica Moldova, atâta doar că noi urmărim mai mult ceea ce apare în mass-media şi nu avem parte de prezenţa fizică a partidelor, cu toate pliantele care sunt puse prin cutiile poştale sau cu reprezentanţii diferitor partide care vin cu mâna plină sau mai puţin.
Zic eu că suntem într-o campanie electorală nu mai puţin agresivă decât au fost până acum: dezvăluiri, scandaluri, scoatere pe masă de informaţii compromiţătoare, deci toate astea fac parte dintr-o normalitate a campaniei electorale, nu neapărat înseamnă că este un lucru pe care lumea îl acceptă cu plăcere.”
Europa Liberă: Când spuneţi normalitate, vă referiţi inclusiv la normalitatea europeană?
Vitalie Vovc: „Nu, nu, zic normalitate în contextul Republicii Moldova. Ziceam, suntem obişnuiţi cu asemenea campanii electorale. Personal, mi se pare puţin bizar să se vină cu dezvăluiri scandaloase şi care, până la urmă, nu sunt urmate de procese judiciare sau arestări, adică nu există nicio urmare, iar asta întristează cel mai mult oamenii. Până la urmă, e bine să spui că cineva e hoţ sau altcineva încalcă legea, dar ce urmează? Nu urmează nimic şi astă e cel mai rău lucru.”
Europa Liberă: Dle Vovc, am observat o lipsă de iniţiativă din partea diasporei. Până pe 21 octombrie cetăţenii moldoveni din afara ţării s-au putut înregistra prealabil pentru alegeri şi nu au fost foarte activi. Câteva mii doar... deşi numărul lor este de sute de mii. Cum se explică, din punctul Dvs de vedere, această lipsă de iniţiativă?
Vitalie Vovc: „E o întrebare complicată şi într-un fel dureroasă pentru mine. Ce pot să zic? Eu m-am înregistrat pe site-ul respectiv, i-am urmărit cu atenţie evoluţia din momentul în care m-am înregistrat. De câteva ori am revenit pe site ca să văd cum evoluează numărul înregistraţilor. Este adevărat, nu s-a înregistrat foarte multă lume. Pentru mine ar fi mai multe explicaţii.
În primul rând, nu s-a comunicat în măsura în care ar trebui să se comunice. Nu s-au folosit canalele care ar trebui folosite pentru ca această informaţie să ajungă la cât mai multă lume.
În al doilea rând, în 2010 s-a mai făcut o asemenea iniţiativă, a mai existat un site on-line unde lumea trebuia să se înregistreze şi unde m-am înregistrat şi eu în 2010. Din păcate, acea înregistrate nu a servit absolut la nimic. Cel care s-a înregistrat în 2010, să presupunem, nu zic că au fost mai mulţi sau mai puţini, dar cei care s-au înregistrat atunci, nu au văzut efectul practic. Atunci când au venit la Ambasadă să voteze, nu şi-au revăzut numele pe listele de alegători. Deci, nu cred că ei mai au multă încredere în înregistrarea din 2014. Culegem roadele unor disfuncţionalităţi care au existat.”
Europa Liberă: Spuneţi că statul nu a folosit la maxim canalele de comunicare. Astăzi, în 2014, ce canale de informare scapă din atenţie autorităţilor?
Vitalie Vovc: „În primul rând, nu am văzut prea multă informaţie în afară de canalele oficiale, cum ar fi Biroul pentru Relaţii cu Diaspora sau CEC-ul, nu am văzut prea multă informaţie în mass media. Oamenii de aici urmăresc tot ce se publică. A apărut informaţia atunci când a fost lansat site-ul respectiv, dar sunt convins că dacă întrebăm lumea dacă a cunoscut detalii, vor răspunde foarte simplu: că nici nu au fost la curent cu sistemul respectiv. Nu este un lucru care ar trebui să ne mire.
Cum ar fi trebuit de făcut? De comunicat mult mai intens în mass-media. Eu am primit informaţia respectivă de la BRD şi am comunicat-o în reţeaua pe care o am la dispoziţie. Atât. Ar fi trebuit să devină un subiect major, inclusiv în mass-media.”
Europa Liberă: Dle Vovc, dar cât de puternici sunt cei din diasporă pentru a-i influenţa pe cei de acasă cum să voteze?
Vitalie Vovc: „Eu cred că există întotdeauna o relaţie foarte strânsă între persoanele care au plecat şi persoanele care au rămas acasă. E puţin trist să menţionăm, însă mulţi dintre cei care au rămas acasă sunt dependenţi de veniturile şi de banii care sunt trimişi în ţară. Atunci când cineva este dependent financiar de altcineva, vă daţi seama că vocea lui contează. Eu cred că are, totuşi, o influenţă foarte mare ceea ce consideră migrantul, care sunt opţiunile lui şi ceea ce recomandă, să zic, ca opţiune de vot celor de acasă.”
Europa Liberă: Vreau să vă solicit opinia asupra unei concluzii făcute de reprezentanta unei asociaţii din Italia şi anume că o parte din electoratul de peste hotare, dezamăgit de criza europeană, s-ar putea să voteze altfel decât pentru candidaţii care promit să continue vectorul european al Republicii Moldova. Dvs aţi întâlnit astfel de cazuri?
Vitalie Vovc: „Depinde şi de categoria socială. Persoana respectivă aţi spus că vine din Italia, deci noi discutăm de categorii de populaţie diferite. Aici, în Franţa, noi avem foarte mulţi studenţi şi oameni care lucrează în alte domenii decât cei din Italia. Decepţia faţă de criza europeană nu cred că este atât de mult simţită în Franţa. Eu nu am întâlnit asemenea persoane.
În Grecia, Italia, Portugalia, ţările care au suferit cel mai mult de pe urma crizei din Europa, nu m-ar mira să existe. M-ar mira opţiunea euro-asiatică a acestor oameni, fiindcă asta ar însemna că tot ce au obţinut ei până acum ar trebui, practic, anulat. Deci, ar trebui să se gândească de două ori înainte de a lua o decizie, inclusiv decizia de vot.”
Europa Liberă: Dle Vovc, din câte cunosc, în ultimii ani aţi revenit de câteva ori acasă. Aţi remarcat schimbări?
Vitalie Vovc: „Bineînţeles, am văzut schimbări şi cred că cele mai mari schimbări pe care le-am văzut au fost tocmai în acest an, în 2014. Schimbările pe care le-am văzut eu ţin mai mult de infrastructură, ţin de acele drumuri care sunt renovate astăzi. Schimbări de alt gen nu prea se văd.
Îmi vine greu să am o atitudine, fiindcă îmi petrec vacanţele mai mult la ţară şi la ţară nu prea se văd schimbări de niciun fel. Chiar mai rău, deci, îmi petrec vacanţa într-o localitate în care s-a închis şcoala, satul s-a pustiit într-un an de zile într-un mod alarmant, anume din cauza faptului că s-a închis şcoala. Asta vroiam să zic: schimbările sunt vizibile la nivel de ţară, însă schimbări sunt mai puţine la nivel individual. Lumea nu prea simte aceste schimbări şi este păcat.
În plus, ceea ce m-a întristat foarte mult, chiar m-a alarmat, este prezenţa masivă a mass-media rusească, care a devenit foarte agresivă şi care are foarte multă priză la populaţie şi asta nu poate să nu aibă rezultate negative şi la scrutinul din 30 noiembrie.”
Europa Liberă: Spre finalul acestui interviu, dle Vovc, o întrebare personală: care sunt aşteptările lui Vitalie Vovc de la viitoarea guvernare?
Vitalie Vovc: „Cred că există una principală şi asta este aşteptarea din partea tuturor celor care au spiritul şi gândul întors spre Europa: să fie continuat procesul de integrare europeană, ţinând cont de conceptul de geopolitică, ţinând cont de evenimentele care au loc în Ucraina, deci, nu avem de ales acum şi trebuie să mergem rapid, ferm şi fără ezitări.
În al doilea rând, mi-aş dori foarte mult ca să nu se mai ascundă partidele politice sau cei care vor veni la conducere, după vectorul geostrategic. Lumea, la nivel cotidian, aşteaptă altceva. Nu poţi să vii în faţa omului şi să spui: eu sunt pro-european, votaţi-mă fiindcă vom intra în Europa, în condiţiile în care nu se schimbă nimic pe plan intern.
Europa nu este o alegere politică, nu este o alegere de Uniune Vamală sau Europeană. Europa se face acasă. Eu cred că ar trebui să scăpăm la un moment dat de toate scandalurile astea care apar în presă, şi e bine că apar, dar cred că toate trebuie să fie urmate de nişte luări de decizii, inclusiv în domeniul justiţiei drastice. Asta ar spune mult mai mult cetăţeanului de rând decât nişte declaraţii de intenţii mari, de ordin geopolitic.”
