Linkuri accesibilitate

Rusia şi memoria victimelor stalinismului


La Memorialul de la Piatra Solovetski din Moscova
La Memorialul de la Piatra Solovetski din Moscova

Un sondaj de opinie arăta că mulți ruși nu exclud repetarea unor represiuni de felul celor staliniste.

Sute de oameni s-au adunat miercuri 29 octombrie lângă fostul sediu KGB de la Moscova pentru comemorarea anuală a zecilor de mii de oameni executați în timpul Marii Terori staliniste.

Ca în fiecare an, participanții au „recitat” nume de victime, însoțite de câteva informații: vârstă, profesia, data morții.

La Piatra Solovetski de la Moscova, 29 octombrie 2014
La Piatra Solovetski de la Moscova, 29 octombrie 2014

Uneori participanții la ritual nu au nici o legătură cu victima pe care o numesc, alteori legătura este cât se poate de personală:

„Avramov, Roman Petrovici, 56 de ani. Tatăl meu.”, spune un bărbat vârstnic cu o voce sugrumată de emoție, continuând: „Administratorul trustului brutăriilor sovietice. Împușcat la 8 ianuarie 1938.” Bărbatul care avea la acea dată cinci ani mai spune că după câteva luni i-au arestat mama, care a petrecut opt ani în lagărele de muncă din Karganda.

Comemorarea care a durat toată ziua de miercuri a fost convocată de organizația pentru drepturile omului Memorial tocmai când un sondaj de opinie arăta că mulți ruși nu exclud repetarea unor represiuni de felul celor staliniste.

Sondajul efectuat de institutul pro-Kremlin Fundația Opiniei Publice (cu prescurtarea rusească FOM) sugerează că 48% din ruși cred că există o posibilitate să asiste cu ochii lor la noi represalii ca în epoca sovietică. Un asemenea răspuns ar putea indica îngrijorare față de stilul politic tot mai autoritar al președintelui Vladimir Putin. Dar într-un interviu acordat publicației Kommersant.ru, sociologul Leonti Bîzov a spus că mulți ruși consideră asemenea represalii „nu doar posibile, ci necesare”.

„Sunt în favoarea unor măsuri stricte împotriva oficialilor corupți și a oricui conturbă ordinea publică, în favoarea suprimării dure a inamicilor”, spune Bîzov. Sondajul FOM arată că două treimi dintre ruși cred că în anii 1930 în Uniunea Sovietică au avut loc „represalii politice în masă” și dau vina pentru ele pe Stalin, pe colaboratorii lui apropiați și pe poliția politică secretă NKVD. 15% din cei chestionați cred că nimeni nu poate fi considerat răspunzător de acele crime, pentru că „așa erau vremurile”.

În ceea ce pare să fie o avertizare către criticii Kremlinului, FOM a notat că mulți respondenți se declară obosiți de ceea ce consideră a fi rememorarea „excesivă” a terorii staliniste.

FOM scrie că 33% din ruși cred că „presa vorbește prea mult de represaliile politice” – o proporție care s-a dublat în ultimii doi ani. Sondajul arată și o scădere în popularitate a celor care se ocupă sistematic de explorarea represaliilor staliniste.

Aleksandr Cerkasov, șeful Centrului Memorial pentru Drepturile Omului
Aleksandr Cerkasov, șeful Centrului Memorial pentru Drepturile Omului

Memorial, asociația care organizează comemorarea anuală a victimelor terorii staliniste la 29 octombrie, riscă în prezent să fie închisă pentru că ar încălca legislația referitoare la ONG.

Aleksandr Cerkasov, șeful Centrului Memorial pentru Drepturile Omului, care se ocupă și de actualii deținuți politici ruși, a declarat EL că interesul public pentru represalii politice scade tocmai când ar trebui să crească.

„La un moment-dat în istoria noastră solidaritatea cu deținuții politici s-a aflat la baza mișcării disidente și a opoziției morale față de autoritățile sovietice. Dacă obiectivul statului este să fărâmițeze societatea, să lichideze activismul independent și organizațiile publice independente, solidaritatea cu cei aflați sub presiune ar trebui să fie lucrul cel mai important”, a spus Cerkasov.

  • 16x9 Image

    Mircea Ţicudean

    La Europa Liberă sunt din 1993. Am lucrat mai întâi în secția pentru România, la Programul Internațional, apoi la emisiunea radio pentru R. Moldova, cu o întrerupere de 2-3 ani în care am fost în slujba departamentului de training al Europei Libere, unde am fost și director interimar o perioadă. Începuturile jurnalistice au fost concentrate pe critica literară și actualitate culturală. În prezent, domeniile predilecte sunt progresul social (drepturile minorităților, egalitatea de gen, echitatea socială), prevenirea catastrofei climaterice etc.

XS
SM
MD
LG