Linkuri accesibilitate

După felul în care sunt promovate femeile în politică, Republica Moldova se apropie mai mult de ţările din Asia Centrală, decât de cele din Uniunea Europeană…

Viitorul Parlament de după 30 noiembrie nu va arăta diferit decât actualul la capitolul „balanţă gender”, este concluzia mai multor organizaţii ce promovează egalitatea de gen în Republica Moldova, experţii cărora au analizat listele de candidaţi înaintate de cele 18 partide politice înregistrate în cursa electorală. Un regres, spun ei, ţinând cont de faptul că liderii de partide nu obosesc să afirme că promovarea femeilor în politică se regăseşte în lista lor de priorităţi. În actualul Parlament unul din cinci deputaţi este femeie.

Olga Nicolenco

Olga Nicolenco

După felul în care sunt promovate femeile în politică, Republica Moldova se apropie mai mult de ţările din Asia Centrală, decât de cele din Uniunea Europeană. Raportul internaţional Gender Gap Index pentru 2013, cercetare care analizează inclusiv inegalitatea dintre femei şi bărbaţi, situează Moldova pe locul 59 din 142 de state privind echilibrul gender în politică. Alături sunt poziţionate ţări ca Tadjikistan, Mauritania sau Bangladesh. Experta în egalitate de gen, Olga Nicolenco, explică situaţia, pe de o parte, prin lipsa unei cote obligatorii care ar stabili numărul de femei prezente pe listele de candidaţi, pe de altă parte, prin lipsa unor sancţiuni pentru partidele care le includ în coada listei:

„Eu nu îmi dau seama cum e posibil ca din 48 % de bărbaţi în ţara asta să găseşti suficienţi candidaţi pentru toate funcţiile, pentru toate posturile, pentru deputaţi şi miniştri, iar din 52 % de femei, ce reprezintă mai mult, să nu găseşti suficiente candidate ca să le pui la funcţiile respective.”

Alexei Buzu

Alexei Buzu

După ce au analizat listele de candidaţi înaintate de partide, experţii mai multor organizaţii care promoveză egalitatea de gen, au ajuns la concluzia că, deşi la prima vedere, femeile se regăsesc în liste, sunt foarte puţine şanse ca acestea să ajungă în viitorul Parlament. Multe, explică directorul executiv al Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare, Alexei Buzu, au fost incluse în liste doar „de ochii lumii”:

„În limba engleză acest fenomen se numeşte „place holders”, deci, acele persoane „clocesc”, ţin locul cald. Fie că o să treacă şi o să plece la Guvern sau alte instituţii şi o să vină alte persoane. Deci, multe partide le-au introdus în liste intenţionat, ca să devieze atenţia de la alţi candidaţi.”

Experţii sugerează că cea mai bună formulă de promovare a femeilor pe listele partidelor ar fi următoarea: o femeie prezentă în lista primilor trei candidaţi, două femei în lista primilor şase sau trei femei în lista primilor nouă. Formulă care nu este agreată de partidele politice, constată vicepreşedintele Comisiei Electorale Centrale, Ştefan Urâtu:

Ştefan Urâtu

Ştefan Urâtu

„Listele sunt departe de a fi acelea pe care le-am fi dorit noi. Cota de 30 % este cumva asigurată, dar cel mai mult la coada listei. Partidele care au cele mai puţine şanse, acelea au un respect mai mare faţă de egalitatea de gen. Probabil că cei care sunt deja la guvernare nu au nevoie ca cineva să le dicteze, nu se tem de nimic, lor li se pare că ei sunt puterea şi merg după alte criterii.”

Dezechilibrul între femei şi bărbaţi se observă nu doar în Parlament. Din 32 de raioane, doar trei sunt conduse de femei, iar din aproape o mie de primării, doar a şasea parte au în frunte o femeie.

XS
SM
MD
LG