Linkuri accesibilitate

Politicienii promit să reducă sărăcia, să creeze locuri de muncă şi să mărească salariile, pensiile şi alocaţiile sociale…

Păturile vulnerabile şi sărace sunt ţinta predilectă a partidelor ce aspiră la guvernare. Politicienii promit să reducă sărăcia, să creeze locuri de muncă şi să mărească salariile, pensiile şi alocaţiile sociale. Deşi modelul presupus liberal îmbrâţişat de partidele democratice nu se preocupa de cei săraci cu precădere, Legea supremă a ţării, dar şi alte acte normative locale şi internaţionale, impun guvernanţilor să aibă grijă de cei necăjiţi şi să creeze un mediu propice bunastarii publice. Asta pentru că sărăcia înseamnă nu numai venituri insuficiente, ci şi lipsa unui adăpost, hrană, apa şi curăţenie, educaţie şi servicii de sănătate.

Pe fundalul creşterii continue a preţurilor şi costurilor serviciilor, cei mai mulţi cetăţeni spun că se descurcă greu, iar veniturile pe care le adună lunar nu le permit să ducă un trai decent. Oamenii încearcă să vândă ce mai au pe lângă casă numai să adune niscaiva bănuţi. Iată ce spun câteva femei cu care am discutat la una din pieţele din capitală:

La piaţa de lângă Gară

La piaţa de lângă Gară

„Până deasupra capului e sărăcie. Orezul e scump, zahărul e scump. Locuri de muncă nu sunt. Vând în stradă, că nu am cum să mă descurc”.

„Nu ştiu cum va fi pentru copii noştri, pentru nepoţii noştri, dar este foarte greu”.

„Mai am o văcută, care mă hrăneşte, mai vând la piaţă, iată, nişte brânză şi lapte, că altfel nu mă descurc”.

„Nu ne descurcăm, am solicitat ajutorul social, dar nu mi-au dat, că am copii, dar ei mi-au lăsat nepotul şi nu ne putem descurca cu pensia mea şi indemnizația lui, numai pentru căldură avem în lunile reci peste 1000 de lei, iată vindem ce mai avem în casă, că de altfel murim de foame”.

„Împrumut de colo şi apoi dau şi împrumut de dincolo, dar de trăit trebuie”.

Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei afirmă că, în ultimii ani, s-a reuşit eradicarea sărăciei extreme în R. Moldova, asta însemnând că nu mai avem cetăţeni cu veniturile lunare mai mici de 500 de lei. Totuşi, datele statistice arată că o treime din populaţia ţării încearcă să supravieţuiască cu venituri mai mici decât minimul necesar calculat de autorităţi pentru o persoană. Acest minim al existenţei a depăşit în anul curent pragul de 1600 de lei, echivalentul a 90 de euro. Experta Olesea Cruc, autoarea unui studiu efectuat de IDIS Viitorul, spune că situaţia unei bune părţi a populaţiei este mult mai gravă decât arată statisticile oficale şi acest lucru nu ar trebui să fie neglijat de guvernanţi, dar şi de către cei care vor să ajungă la Putere:

Olesea Cruc

Olesea Cruc

„Chiar dacă R. Moldova stă bine la realizarea unor asemenea obiective ale Dezvoltării Mileniului cum ar fi reducerea ratei sărăciei extreme, totuşi există persoane, conform datelor studiului nostru, 14 la sută din gospodăriile casnice, care se culcă seara flămânde, pentru că nu au ce mânca. Şi aceste date nu sunt reflectate în statisticile oficiale...”.

Una dintre cele mai des întâlnite prejudecăţi despre oamenii săraci este că se găsesc în această situaţie pentru că nu muncesc destul de mult – cu alte cuvinte - că sunt leneşi şi iresponsabili. Astfel, ei ar fi singurii care trebuie să suporte responsabilitatea pentru situaţia în care se află. Se sugerează astfel că societatea nu poate face nimic pentru ei. Avocata Doina-Ioana Străisteanu, membră a Consiliului Nediscriminare, este de părerea că:

„Sărăcia poate fi combătută deopotrivă de ambii actori: Statul şi Omul. Statul prin politici de încadrare în muncă, nediscriminare, cuantumul indemnizaţiilor şi pensiilor, crearea de oportunităţi, iar Omul trebuie să-şi dea interesul să afle şi să facă uz de oportunităţile existente”.

Doina-Ioana Străisteanu

Doina-Ioana Străisteanu

Chiar dacă mulţi dintre cei nevoiaşi cred că ei nu au şanse la conturarea unor politici care să îi ajute să se bucure de drepturile lor, avocata Doina-Ioana Străisteanu le sugerează că scrutinele electorale sunt propice pentru a face uz de dreptul de a a vota politicieni capabili să schimbe situaţia. Ea încurajează cetăţenii nevoiaşi să se intereseze privitor la drepturile pe care le au şi să sesizeze atunci când sunt trataţi discriminatoriu, pe motiv de stare socială, bunăoară.

Şi reprezentanţi ai Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei combat prejudecățile legate de sărăcie şi spun că prin acordarea unor prestaţii sociale păturilor nevoiaşe, statul urmăreşte să le ajute să iasă din sărăcie. Dacă înainte ajutorul social, bunăoară, se acorda doar pentru faptul că familia are venituri mici, acum se condiţionează cu încadrarea membrilor apţi de muncă la un serviciu, cu identificarea altor resurse de venit pentru familie, astfel încât familia, pe durata primirii ajutorului social, să depăşească pragul critic în care se află, ne spune Djulieta Popescu, şefă de direcţie în cadrul ministerului de resort:

„Acum cerinţele s-au schimbat, din 2011 ajutorul social se acordă după alte criterii şi studiile făcute recent arată că aceste prestaţii ajung cu adevărat la cele mai sărace pături ale societăţii. Avem deja şi un număr mare de familii, care, după ce au beneficiat de ajutorul social, au reuşit să-şi crească

Djulieta Popescu

Djulieta Popescu

bunăstarea şi să se descurce mai bine. Asta ne arată că suntem pe drumul cel drept. Mai avem de lucrat la mecanisme, dar studiile arată că beneficiarii de ajutor social fac parte din pătura cea mai săracă, care cu adevărat au nevoie de sprijinul statului”.

Un colac de salvare pentru multe familii cu venituri mici, acum în prag de iarnă, este ajutorul pentru perioada rece a anului, o indemnizaţie pe care cetăţenii o pot solicita, apelând, până la 1 decembrie, la autorităţile locale, a mai precizat Djulieta Popescu.

Datele statistice arată că cel mai greu o duc familiile cu mulţi copii, bâtrânii şi persoanele cu dizabilităţi, venitul lunar al cărora le ajunge doar pentru jumătate din necesităţile pentru un trai decent.

XS
SM
MD
LG