Linkuri accesibilitate

Înalta Curte de Casație și Justiție devine jucător în campania prezidențială din România odată cu tergiversarea și amânarea judecării dosarului de incompatibilitate în cazul Klaus Iohannis.

Acum un an, în septembrie 2013, primarul Sibiului, Klaus Iohannis, câștiga la Curtea de Apel din Alba Iulia procesul împotriva Agenției Naționale de Integritate, ANI, care l-a acuzat că s-ar fi aflat în incompatibilitate atunci când ar fi participat în calitate de reprezentant al orașului în Adunarea Generală a Acționarilor S.C. Apă Canal, fără a fi însă retribuit. ANI a făcut recurs, iar procesul a trenat, lăsând să persiste anatema asupra lui Klaus Iohannis, devenit între timp candidatul prezidențial al coaliției de dreapta formată din PNL și PDL. Pe de altă parte între timp Legea ANI s-a modificat permițându-le primarilor nu doar să participe la astfel de reuniuni, ci și să facă parte din Consilii de Administrație și Adunări Generale ale Acționarilor, dar primarul Sibiului va fi judecat ținând cont de varianta anterioară a legii. Așadar atunci când liderul socialiștilor români îl atacă acuzându-l pe Klaus Iohannis de incompatibilitate, Victor Ponta are în spatele lui o armată întreagă de primari “incompatibili”.

Astăzi Înalta Curte a refuzat să judece mai devreme de 18 noiembrie dosarul lui Iohannis, ceea ce înseamnă că liderul dreptei va intra în dezbaterile finale cu dezavantajul celui acuzat de incompatibilitate și abia la două zile după al doilea tur, a fost programat un prim termen.

Mai grav este că nu se știe prea clar ce se va întâmpla dacă Iohannis va câștiga alegerile, iar Înalta Curte îi va da un verdict negativ. Cum a explicat Traian Băsescu în acest caz “Justiția va avea o decizie majoră cu privire la alegeri, ceea ce este nepermis într-un stat democratic”. Președintele în funcție, care-și va încheia mandatul pe 21 decembrie atenționează mai departe că “poporul are dreptul să decidă alesul și nu justiția”

Nu e prea clar de ce Înalta Curte a ținut acest dosar un an de zile, activându-l la cererea Agenției Naționale de Integritate în plină campanie electorală. Cele două instituții atât de respectate până acum vor fi acuzate că fac jocuri politice, iar Înalta Curte ar putea chiar pune sub semnul întrebării stabilitatea politică , în ipoteza în care Klaus Iohannis ar câștiga alegerile. Probabil că judecătorii de acolo gândesc deja o strategie cu termene laxe în așa fel încât să nu perturbe prea mult lucrurile. Chiar și așa faptul că Înalta Curte s-a lăsat antrenată în campania electorală este deja un precedent periculos, care-i va toci credibilitatea.

Felul în care acționează acum Inalta Curte dovedește că în România nu funcționează bine mecanismul “controlului și echilibrării” reciproce a instituțiilor, celebrul “check and blances” prin care se definește independența celor trei mari domenii ale democrației, executiv, legislativ și juridic, dar și interdependența dintre aceste branșe, care apare în mod inevitabil în lumea reală, cum este situația prezidențiabilului Iohannis. Inalta Curte nu ar trebui să considere acest proces ca pe unul ordinar, ci ca pe o urgență, care dacă nu e rezolvată corect și la timp poate perturba nu doar echilibrul celor trei puteri, ci și întreg mediul politic și social al țării. Independența presupune și echilibru, de aceea Justiția trebuie să țină cont și de contextul încare se află, firește fără a se lăsa influențată, dar și fără să provoace griparea statului.

Klaus Iohannis a câștigat în primă instanță și fără probe noi recursul Inaltei Curți nu poate schimba sentința, dar premierul Victor Ponta care se află cu numai șase procente deasupra lui Iohannis a decretat deja că justiția îl va declara incompatibil pe prezidențiabilul dreptei. Înalta Curte lasă deschisă calea acestor atacuri, care devint tot mai dure și nimeni nu mai ține cont în această cursă electorală haotică de premisa de nevinovăție

Ce se va întâmpla dacă Înalta Curte îl declară incompatibil pe Iohannis, iar acesta câștigă președinția României? Există mai multe școli de gândire, unii spun că în Constituție nu există această acuză, iar interdicția de ocupare a unei funcții eligibile ar opera doar după finalizarea mandatului prezidențial. Alți constituționaliști susțin că potrivit legii ANI, mandatul de ales încetează imediat și că nu s-ar putea face discriminare între parlamentari și președinte. De pildă în cazul dosarelor penale, cum are și Traian Băsescu două, acestea sunt suspendate pe timpul exercitării mandatului.

Așadar dacă până acum o mare problemă era imixitiunea politicului în justiție, acum avem de-a face pentru prima dată amestecul justiției în politică, iar consecințele par cel puțin la fel de grave.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG