Vasile Gârneț scrie în Ziarul Național că în campania electorală, partidele de la guvernare par să respecte un comportament civilizat și nu se atacă excesiv, și doar blogherii „cu angajamentul lor ascuns, prestează în registrul care i-a consacrat”. Editorialistul notează că ceea ce dă ritm competiției electorale sunt disputele de pe stânga și cele de pe dreapta, dintre cei care nu prea au șanse să ajungă în parlament. Voronin, după ce a curățat partidul de „trădători” și „extremiști” și-a centrat campania și atacurile electorale pe cei de stânga care vor să-i smulgă voturi, afișându-și sfidător legăturile foarte bănoase cu Moscova, remarcă Vasile Gârneţ.
Și pe dreapta, asistăm la o confruntare deloc grațioasă, între membrii Partidului Liberal Reformator, scrie editorialistul. În opinia sa, e regretabil faptul că „niște oameni cu merite incontestabile în salvarea cursului european al Republicii Moldova se atacă acum virulent, pentru că nu au convenit în ceea ce privește participarea sau neparticiparea partidului în campania electorală.”
„Moscova nu va susține comuniștii moldoveni atât timp cât în fruntea partidului este Vladimir Voronin” este titlul unui comentariu apărut pe portalul Moldavskie vedomosti. Autorul, Alexandru Kazanskii, scrie că autoritățile ruse cred că liderul comuniștilor „care are îndoieli în privința orientării sale politice și s-a împotmolit în minciuni”, nu mai poate fi considerat partener politic al Moscovei. În opinia comentatorului, Voronin nu-i trebuie nimănui, nici vestului, chiar dacă acesta nu ezită să spună că anume el a dat startul procesului de integrare europeană a Moldovei, și nici Rusiei, autoritățile căreia nu mai cred în promisiunile liderului comunist.
Alexandru Kazanskii susține că Voronin a ajuns la putere exploatând starea nostalgică după fosta Uniune Sovietică a unor cetățeni și deși „se prezenta ca un exponent al puterii ruse, a fost interesat întotdeauna de bani și putere”.
Jurnaliștii de la portalul Agora.md scriu că experții își revizuiesc prognozele de creștere economică pentru anul 2014. În pofida faptului că în prima jumătate a anului economia națională a înregistrat o creștere de 3,9%, ceea ce este o performanţă bună comparativ cu alte state din regiune - Ucraina, România, Federaţia Rusă, investițiile străine întârzie să crească. Aprecierea aparține autorilor publicației trimestriale, „Tendințe în economia Moldovei”. Aceștia susțin că pe fundalul temperării remiterilor, precum şi a câştigurilor salariale, veniturile reale ale populaţiei au depăşit cu puţin nivelul anului precedent. Experții notează că situația regională a determinat reducerea ritmurilor de creştere a producţiei industriale şi au contaminat unele sectoare de servicii. Perturbarea activității economice din spațiul CSI și faptul că unele produse moldovenești nu mai ajung pe piața rusă, sunt în opinia specialiștilor factorii care au dat în jos prognoza de creștere economică, de la 3,7 procente, la 2 procente.
Agora.md mai publică o analiză semnată de Daniela Dermengi, care se întreabă de ce tinerii din Moldova pleacă la studii peste hotare. Autoarea constată că este evidentă dorința tinerilor de a fi aproape de ceea ce înseamnă progres și civilizație și de a obține cunoștințe și deprinderi necesare într-o societate dezvoltată. Analista susține că în condițiile în care este greu de evaluat în ce măsură cresc abilitățile și performanța tinerilor plecați la studii peste hotare, dar și pentru că nu există o statistică clară privind numărul tinerilor care revin în țară după studii, nu putem spune cu exactitate în ce măsură are de suferit Republica Moldova de pe urma exodului de creiere. Autoritățile au în fața lor sarcina de a asigura pentru tinerii rămași acasă o educație bună, corelată cu piața muncii și cu necesarul de existență. De asemenea, să ofere oportunități de angajare preferențială pentru tinerii ce au obținut diplome de studii peste hotare, conchide autoarea.
