Linkuri accesibilitate

Sfîrșitul fracturii portocaliu-albastre dintre vestul vorbitor de ucraineană și estul rusofon ?


Sprijinitori ai integrării europene a Ucrainei dialogînd cu membri ai Partidului Regiunilor al fostului președinte pro-rus Ianukovici (imagini de arhivă)

Sprijinitori ai integrării europene a Ucrainei dialogînd cu membri ai Partidului Regiunilor al fostului președinte pro-rus Ianukovici (imagini de arhivă)

E posibil ca alegerile din Ucraina să creeeze un nou peisaj politic.

Este posibil ca partidele pro-europene din Ucraina să obțină majoritatea în Rada Supremă la alegerile din 26 octombrie, dar scrutinul nu va fi unul lipsit de surprize - potrivit ultimelor sondaje de opinie o treime din alegători sînt încă indecişi. Alegerile nu au loc la Luhansk si Doneţk, regiuni controlate de separatiștii pro-ruși, și nici în Crimeea, provincia ucraineană anexată de Rusia în luna martie. Relatarea corespondentului Europei Libere Robert Coalson este rezumată de Oana Serafim.

Se pare că în Ucraina s-a creat un nou consens european odată cu luptele din estul ţării si cu anexarea Crimeii la Rusia, iar mulți din etnicii ruși se uită cu mai multă circumspectie la liderul de la Kremlin, cred mai multi experti printre care si Andreas Umland de la Academia Mohila de la Kiev:

„Aceste diviziuni s-au diminuat odata cu războiul şi cu percepţia în rîndul multor vorbitori de limba rusă din Ucraina - care pîna acum aveau o părere buna despre Putin - că războiul este de fapt sprijinit şi condus de Rusia. Ăsta devine un consens printre ucraineni, indiferent de naţionalitatea lor si de limba în care preferă să vorbeasca. Multi etnici ruşi, cetăţeni ai Ucrainei, au deveni patrioţi ucraineni in cel mai curat sens al cuvântului.”

Potrivit Fondului Rus Împotriva Corupţiei, condus de unul din liderii opozitiei ruse, Alexei Navalnii, care a realizat un sondaj de opinie în luna septembrie in Odesa si Harkov, doua regiuni unde se vorbeste majoritar limba rusă - si care erau considerate ca favorizind aderarea la proiectul Noii Rusii, opţiunea europeana cîștigă teren: 34% dintre cei intervievati spun ca susțin viitorul Ucrainei legat de Europa, fata de doar 17% care ar vrea ca tara lor sa fie mai aproape de Rusia, și tot 17% care vor să ramînă independenta. 87 % dintre cei intervievați au spus ca regiunile în care trăiesc ar trebui sa rămână parte a Ucrainei, și numai 2% spun ca aceste regiuni ar trebui sa fie parte a Rusiei.

În ceea ce il priveste pe liderul de la Kremlin, în aceste doua regiuni vorbitoare majoritar de rusă 56% au o părere proasta despre Putin si 75% dintre cei intervievati au spus ca vor merge la vot duminica.

Pentru Andreas Umland, etnicii rusi nu se considera mai puțin rusi, ei resping acum politicile liderului de la Kremlin:

„Problema aici este de fapt Putin si sistemul pe care l-a creat in ultimii 15 ani. Oamenii tineri, oamenii activi inteleg esenta acestui sistem si vad diferenta. Unii au călătorit poate prin Europa, cunosc realitățile din Polonia, Slovacia și Bulgaria, țări europene slave și apropiate lingvistic de ucrianeni, iar oamenii aceştia vor acum sa urmeze calea acestor ţări mai degraba decit aceea ruso-euroasatică, sau cum vreți s-o numiţi.”

Acești ucrainen vorbitori de rusp percep acum Rusia lui Putin ca pe o ţara cu un sistem politic „izolaţionist, straniu si anacronic”, crede profesorul de la universitatea Mohila de la Kiev.

Andrew Wilson, de la Consiliul European pentru Relaţii Externe spune ca daca prezenta la vot va fi limitata in zonele de sud si de est ale ţării, acest lucru ar putea fi foarte riscant, pentru ca ar putea incuraja Rusia sa mearga mai departe cu eforturile ei de destabilizare a regiunilor loiale pînă acum Kievului. Rusia a promovat cu agresivitate si constant mesajul de delegitimare a procesului electoral din Ucraina prin toate căile. Iata, de exemplu, un mesaj transmis recent de canalul 5 al televiziunii de stat rusesti de la Sankt Petersburg:

„Grabiți-vă! Reduceri de prețuri! Se vînd locuri în Rada Supremă! Printre candidati – criminali, huligani, hoți. Ce ar putea sa ofere poporului ucrainean niște criminali de război, o armata de clovni și de Darth Vaderi sau de vedete în pielea goală?”

Pe de alta parte, în ciuda diminuării diferențelor de opinie dintre vorbitorii de limba rusa si cei de limba ucrainiana, și în ciuda tuturor progreselor într-o mai bună intelegere a directiei europene a Ucrainei, sistemul politic ramine imatur şi fracturat, scrie corespondentul Europei Libere Robert Coalson. E posibil ca fractura portocaliu-albastră dintre vestul vorbitor de ucraineană și estul rusofon să se estompeze, dar e neclar ce alte diviziuni și provocări o vor înlocui.

Vitali Bala, directorul Agenției de modelare situațională, un centru de analiza de la Kiev se indoieste ca parlamentul ce va fi ales pe 26 octombrie ar putea sa funcţioneze pe intreaga perioada a mandatului său de 5 ani:

„Noua configuraţie abia începe sa se dezvolte, și cel mai probabil va continua să se dezvolte. Dar sistemul are legaturi puternice cu popularitatea unor lideri politici, și dacă această popularitate scade asta va face ca partidul lor să-și piardă influenaț. Multi experti cred ca noua compozitie a parlamentului nu va putea sa dureze toti cei 5 ani de mandat, și că într-un an sau doi, am putea avea din nou alegeri.”

XS
SM
MD
LG