Linkuri accesibilitate

Adrian Lupușor: „Procesul de integrare europeană ține în primul rînd de reformele interne”


Interviul dimineții cu directorul executiv al Centrului Analitic Independent Expert-Grup.

Încă o analiză trage concluzia că în spatele avântului european al actualelor autorităţi nu stau neapărat şi reforme europene. Vorbim despre Raportul de stare a Ţării 2014 elaborat de Centrul Analitic Independent Expert-Grup. Nici măcar liniştea politică din ultimul an nu a însemnat mai multe

Adrian Lupușor în studioul Europei Libere

Adrian Lupușor în studioul Europei Libere

reforme. Factorii de care depinde viitorul sunt mulţi şi cu impact aproape garantat negativ. Invitat la discuţie în matinalul nostru este unul dintre autorii studiului, Adrian Lupuşor, director executiv Expert-Grup.

Europa Liberă: Domnule Lupuşor, Republica Moldova ar putea încheia anul cu o creştere economică de 3% în cel mai fericit caz, dar ar avea nevoie de nu mai puţin de 7%. Ceea ce nu-i permite o astfel de creştere, se poate deduce din raport, ar fi întâi de toate lipsa reformelor structurale interne. Despre ce reforme e vorba?

Adrian Lupuşor: „În primul rând este vorba de reforma întregului sistem al instituţiilor publice, care la moment servesc drept principala sursă a ineficienţelor în economie. Vorbim despre protejarea insuficientă a drepturilor de proprietate, despre aşa instituţii fundamentale cum ar fi sistemul judecătoresc şi în general asigurarea principiului fundamental al supremaţiei legii.

Alte probleme interne ţin de un climat de afaceri care rămâne unul neprietenos, în pofida anumitor progrese înregistrate în ultimul timp. Există probleme la capitolul insuficienţei forţei de muncă, probleme care agravează de la an la an.

O altă deficienţă ţine de ponderea excesivă a statului în economie. Statul în multe ramuri îşi asumă funcţii de-a dreptul improprii, care la fel serveşte drept o sursă a ineficienţei şi reduce competitivitatea în general a ţării.

O altă problemă ţine de piaţa mică, piaţa limitată şi concurenţa foarte slabă pe intern, care agravează problema eficienţei interne şi a accesului producătorilor la pieţele externe de desfacere. Însă aceste frâne interne pe care le-am menţionat, de fapt au fost relevante şi pe parcursul ultimilor ani.

Prin ce diferă anul 2014 de anii precedenţi, este faptul că se acutizează o serie de riscuri externe, care iată agravează aceste frâne interne. Riscurile externe provin, în

Ce diferă în anul 2014 de anii precedenţi, este faptul că se acutizează o serie de riscuri externe...

special, din partea Ucrainei, derivă din tensiunile din Ucraina. În plus, atestăm anumite dificultăţi economice din Uniunea Europeană şi ţările CSI, şi aici vorbim de principalii parteneri comerciali ai Republicii Moldova: România, Italia, Federaţia Rusă, Ucraina. Toate aceste ţări înregistrează o situaţie economică destul de volatilă care evident afectează şi cererea pentru exporturile, pentru produsele moldoveneşti.”

Europa Liberă: Aţi vorbit în studiu despre avânt european pe exterior, mimarea reformelor pe interior. Despre mimarea reformelor am auzit şi până la 2009 şi după acest an. Iată şi acum, după un an de calm politic, care, s-ar părea, ar fi un timp propice pentru reforme. Republica Moldova pare într-un fel sortită să fie guvernată în aşa fel încât reformele se mimează doar?

Adrian Lupuşor: „Într-adevăr, probabil autorităţile în procesul integraţionist european au pus accent mai mare pe politica externă şi au neglijat într-un anumit mod problemele interne or, procesul de integrare europeană ţine în primul rând de reformele interne. O altă diferenţă a anului 2014 faţă

Guvernarea este reticentă în a-şi asuma anumite reforme sistemice nepopulare...

de cei precedenţi, este faptul că suntem în an electoral, când guvernarea este reticentă în a-şi asuma anumite reforme sistemice nepopulare, şi acest lucru agravează această problemă a vulnerabilităţilor interne, pentru că trebuie să aşteptăm practic finalizarea acestui ciclu electoral pentru ca noul guvern să intre în această fază a următorului ciclu electoral.

În primii unul sau doi ani este un moment mai propice pentru a impulsiona aceste reforme critice. Însă la moment, iată că perpetuarea acestor reforme este datorită şi faptului că suntem în proximitatea alegerilor, când guvernarea nu doreşte practic să-şi asume costurile anumitor reforme nepopulare.”

Europa Liberă: „O problemă fundamentală care poate avea efectul unei bombe cu ceas, este nesustenabilitatea sistemului public de pensii”. De ce fel de reforme este nevoie, din punctul dumneavoastră de vedere, în sistemul de pensii?

Adrian Lupuşor: „Reforma sistemul de pensii trebuie să conţină două seturi de intervenţii. Pe de o parte trebuie să conţină anumite intervenţii parametrice sau cosmetice, care au efecte de scurtă durată. Acestea sunt egalarea vârstei de pensionare dintre femei şi bărbaţi, şi recomandăm ca egalarea să aibă loc al nivelul de 62 de ani. La fel, este necesară eficientizarea formulei de calcul a pensiei pentru a lua în consideraţie conceptul inflaţiei şi a salariilor reale, eficientizarea principiului de indexare a pensiilor, pentru a asigura că pensiile sunt indexate la un indice a preţurilor de consum specific costului de consul al pensionarilor.

Şi aceste reforme parametrice trebuie să fie neapărat contrabalansate de anumite intervenţii structurale, care au efect de lungă durată. În primul rând este dezvoltarea sistemului multi pilon de pensionare, care presupune pe lângă pilonul I, care este acum, că trebuie să funcţioneze cel puţin alţi doi piloni, care sunt cumulativi. Principiul acestor piloni este că, contribuţiile care sunt virate în acest pilon nu sunt redistribuite, ci sunt acumulate pe conturile personale ale contribuabililor şi apoi investite în instrumente financiare, astfel încât la atingerea vârstei de pensionare contribuabilul primeşte înapoi valoare contribuţiilor, plus dobânda obţinută în rezultatul investiţiilor.

Pe lângă această măsură de a dezvolta sistemul multi pilon, avem nevoie de diminuarea economiei informale, care este o problemă majoră, şi care explică vulnerabilităţile sistemului public de pensii. Şi aici evident, nu este doar problema Ministerului Muncii. Aici trebuie să funcţioneze într-un efort consolidat şi Ministerul Finanţelor, şi Inspecţia Muncii, şi alte instituţii relevante pentru a diminua problema ponderii informale.”

Europa Liberă: Ceea ce nu s-a pomenit sau s-a pomenit mai puţin până acum - expunerea la granturi externe. Vă rugăm să concretizaţi despre ce este vorba.

Adrian Lupuşor: „La moment, practic 10% din veniturile bugetare sunt asigurate din granturi externe. Aceasta este o sursă, prin definiţie, nesustenabilă, deoarece granturile nu pot dura la nesfârşit şi autorităţile trebuia să ia în consideraţie acest aspect. În timp, eliminarea acestor granturi va face presiuni asupra sustenabilităţii sistemului de finanţe publice, care la moment este în deficit şi anularea acestora ar putea dubla acest deficit bugetar.

Pentru Republica Moldova acest lucru prezintă anumite riscuri deoarece Moldova are acces limitat la surse convenabile de finanţare a deficitului bugetar şi dispune şi de o bază impozabilă destul de îngustă. De aceea, autorităţile trebuie să fie preocupate de a găsi surse interne pentru a substitui în timp această sursă a granturilor externe, care la moment constituie 10 la sută din veniturile bugetare.”

Europa Liberă: Accelerarea integrării europene va depinde de succesul reformelor, dar şi de acţiunile Uniunii Europene, aveţi în vedere viitoarea componenţă a Comisiei Europene, evoluţia situaţiei din Ucraina, comportamentul adoptat de Rusia. Vedem un şir de factori de care depinde viitorul şi am putea spune că majoritatea sunt aproape cu efect garantat negativ, nu-i aşa?

Adrian Lupuşor: „Aveţi dreptate. Toate aceste riscuri se materializează şi din această cauză considerăm că prognoza creşterii economice, pe care am făcut-o iniţial, de 2 la sută, este probabil una destul de optimistă. Spre exemplu efectul restricţiilor comerciale aplicate de Federaţia Rusă vor fi vizibile anume în a doua jumătate a anului curent şi noi deja observăm reducerea volumului total al exporturilor, începând cu luna iulie. Evident, tensionarea relaţiilor cu Federaţia Rusă şi perpetuarea situaţiei incerte din Ucraina va afecta foarte mult şi mediul economic din Republica Moldova, pentru că investitorii când decid să facă o investiţie nu analizează doar situaţia din Republica Moldova, dar şi situaţia din regiune. Această incertitudine se transpune, vrând-nevrând şi asupra mediului economic intern. Înrăutăţirea situaţiei din regiune este unul din motivele principale a încetinirii creşterii economice în anii următori, anticipată de către noi pentru Republica Moldova.”

Europa Liberă: Cu această analiză în faţă, domnule Lupuşor, ce ar trebui să vedem în programele electorale şi ulterior în acţiunile guvernaţilor, mai important probabil în acţiunile lor, ca să fim siguri de viitorul Republicii Moldova în plan economic şi social?

Adrian Lupuşor: „Acţiunile guvernanţilor trebuie să derive din setul de provocări care există la moment, or provocările pot fi divizate în două categorii principale. În primul rând sunt acele frâne interne, acele probleme care afectează creşterea economică, şi în acest sens am avea nevoie de ameliorarea climatului de afaceri, sub aspectul simplificării emiterii documentelor permisive. La moment este mai simplu să deschizi o afacere, însă când ajungi să soliciţi anumite documente, certificate, autorizaţii, aici companiile întâmpină mai multe probleme legate de sistemul birocratic. Este necesar de fortificat protejarea drepturilor de proprietate, şi acest lucru este imposibil de făcut fără un sistem eficient al justiţiei. La capitolul forţei de muncă este necesar ca atât sistemul educaţional, cât şi cel de sănătate să migreze de la obiective de cantitate la obiective de calitate. Şi aici sunt oportune reformele de optimizare, atât a reţelelor spitaliceşti, cât şi a reţelei de şcoli, or anume optimizarea disponibilizează resursele necesare pentru a spori calitatea acestor servicii. Evident, este necesar de a spori eficienţa în general a modului cum funcţionează economia. Şi acest lucru este imposibil de făcut fără a redimensiona rolul statului în economie. Rolul lui este să fie preocupat mai mult de reforme, decât de cheltuirea banului public. De aceea, multe funcţii pe care le considerăm improprii ar trebui să fie transferate în gestiunea sectorului privat, care se descurcă mult mai bine. Aceste măsuri pentru eliminarea frânelor interne trebuie să fie compensate de măsuri pentru atenuarea riscurilor externe care se proliferează în ultima perioadă. În acest sens, avem nevoie de diversificarea pieţelor de desfacere, ceea ce este imposibil de făcut fără modernizarea infrastructurii calităţii şi eliminarea acestor bariere non-tarifare de acces pe piaţa europeană. Şi nu în ultimul rând, fortificarea securităţii naţionale este un obiectiv, o prioritate care a devenit actuală în special în ultima perioadă. Şi în acest sens avem nevoie de sporirea transparenţei şi o monitorizare mai eficientă a finanţării partidelor politice şi a sistemului bancar, care la moment este destul de expus la factorii externi.”

XS
SM
MD
LG