Linkuri accesibilitate

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:

Tiraspolul a împlinit 222 de ani. Gânduri ale tiraspolenilor despre prezentul şi viitorul oraşului de pe Nistru. Rusia propune Abhaziei un acord de integrare, calificat la Tbilisi drept o nouă anexiune. Şi… aleşii locali din Europa se aliază împotriva separatismului.

Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri şi principalele evenimente ale săptămânii trecute.

***

Partenerii externi ai Chișinăului sunt gata să pregătească un pachet energetic anticriză pentru Republica Moldova, inclusiv asistenţă financiară, în cazul unei eventuale crize a gazelor ce ar putea să apară în contextul negocierilor dintre Ucraina şi Rusia, a spus la o conferință de presă ministrul economiei Andrian Candu. Moldpres îl citează pe Candu cu declarația că guvernul american, cel german, Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional și-au exprimat îngrijorarea cu privire la pericolul pe care îl constituie pentru Moldova o eventuală criză a gazelor și sunt dispuși că contribuie financiar în regim de urgență dacă va fi nevoie de suplimentarea rezervelor naționale de păcură și cărbune ale Moldovei în prag de iarnă.

Preşedintele Vladimir Putin a declarat că Ucraina şi Rusia s-au înțeles asupra livrării de gaze cel puțin pe perioada iernii. Liderul rus a făcut anunţul după o discuție între patru ochi cu omologul său ucrainean Petro Proșenko la Milano. La rândul său, Poroşenko a declarat, ceva mai devreme, după discuții cu preşedintele rus, cel al Franţei şi cancelarul german că a fost înregistrat un progres moderat la discuțiile cu privire la disputa privind livrările de gaze din Rusia. Moscova a oprit livrările de gaze spre Ucraina și cere Kievului să plătească miliarde de dolari în arierate. Liderul ucrainean a spus că s-a căzut de acord asupra parametrilor de bază ai unui nou contract cu Moscova și că e nevoie acum să se discute cum va fi finanțat acest contract. Europa primește o treime din necesarul de gaze din Rusia, iar jumătate din volumul total trece prin Ucraina.

Pacificator rus la Bender

Pacificator rus la Bender

Rusia și-a repetat opoziția față de transformarea misiunii de pacificare din Transnistria și a mustrat din nou Moldova pentru că s-a opus în urmă cu peste un deceniu federalizării țării în vederea rezolvării conflictului transnistrean. Reproșul este cuprins într-un comentariu publicat pe site-ul Ministerului rus de Externe. În document sunt respinse chemările moldovene și occidentale la transformarea operaţiunii militare de pace într-o misiune civilă, sau într-o misiune de „garantare a păcii” și se spune că asemenea schimbare nu ar accelera soluționarea conflictului. În comunicat se mai notează că în 2003 părțile au fost pe punctul de a ajunge la o înțelegere, dar sub presiunea occidentului Chișinăul a respins în ultimul moment așa-numitul Memorandum Kozak, propus de ruși, care prevedea printre altele federalizarea țării.

Administraţia regiunii transnistrene a calificat drept „gest neprietenos” întoarcerea de la granița moldoveană, la aeroportul Chișinău, a expertului unui institut de studii politice de la Moscova. Într-un comunicat citat de agenția rusă TASS, autoritățile de la Tiraspol spun că Vasili Kașirin, director-adjunct la centrul Nistru-Prut al Institutului Rus de Studii Strategice, posesor de pașaport rusesc și transnistrean, a fost reținut la aeroportul moldovean la 12 octombrie, fiind trimis înapoi la Moscova cu următoarea cursă. Se mai spune că autoritățile moldovene nu i-au permis șefului secției consulare de la ambasada rusă din Chișinău, Vladimir Malîșev, să-l întâlnească la aeroport pe Kașirin. În protestul Tiraspolului se spune că incidentul este „încă un gest neprietenos al părții moldovene, care restrânge dreptul locuitorilor transnistreni la liberă circulație”.

Presa de la Chişinău a scris că trei cetățeni ruși au fost declarați indezirabili în Republica Moldova, în ultima săptămână. În afară de Vasili Kașirin, consilierul negociatoarei şefe de la Tiraspol în chestiunea transnistreană Nina Ștanski, alți doi cetățeni ruși, Andrei Medvedev și Dmitri Galkin, care, potrivit presei moldovene ar fi agenți FSB, ar fi primit interdicția de a călca pe pământul Republicii Moldova în următorii 5 ani, scrie site-ul Deschide.md. Toți trei ar fi promovat idei secesioniste și ar fi pus la cale acțiuni subversive împotriva Republicii Moldova, scrie şi portalul Unimedia.md.

Peste 30 000 de moldoveni au fost judecați de instanţele nerecunoscute din regiunea transnistreană şi doar jumătate dintre ei a contestat deciziile în judecătoriile subordonate Chişinăului, informează site-ul Publika TV. Cazul unui bărbat condamnat de autorităţile din Tiraspol a ajuns şi în atenţia Consiliului Superior al Magistraturii al Moldovei. Potrivit sursei citate, cazul bărbatului a generat discuţii aprinse. Curtea Supremă de Justiţie a cerut Procuraturii Generale să investigheze cazul şi dacă se va dovedi că bărbatul a săvârşit o infracțiune, el va fi judecat conform Codului Penal al Republicii Moldova.

***

Europa Liberă: Tiraspolul a sărbătorit anul acesta 222 de ani de la întemeierea sa prin ucazul generalului rus Aleksandr Suvorov. Ziua oraşului de pe Nistru – 14 octombrie - coincide cu Ziua capitalei Moldovei, Chişinău, care anul acesta a marcat 578 de ani de la prima atestare. Europa Liberă a încercat să afle ce cred despre oraşul lor locuitorii din Tiraspol şi ce schimbări şi-ar dori să se producă?

Тирасполь с каждым днем становится краше и краше. Вот посмотрите – театр, освещение, центр, Суворов, танк – как подсветили наш мемориал.

Естественно, я люблю свой город, потому что я здесь родилась…

В Тирасполе уже определенное время, наверное, с семидесятых годов двадцатого века есть Колкатовая балка, да? так называемая. Это известный палеонтологический памятник, природный. Он в запустении. Там должен быть музей, и при действительно каком-нибудь государственном уме и умелых руках это была бы золотая жила для туристов. Но увы и ах! Одна из проблем, которая касается не только этого места, а и вообще многих участков города.

Нужно обратить внимание в городе на медицину. Я учусь в медицинском колледже, и мне очень хочется, чтобы наша медицина в городе была очень развита. Но пока что она не очень развита…

Я думаю о пенсионерах, чтобы пенсионеры хорошо жили, чтобы пенсию получали нормальную, на которую можно прожить, правительство должно думать об этом.

Хотелось бы, чтобы несколько была улучшена инфраструктура – похрамывает пока. Конечно, люди сами в этом виноваты, но очень часто бывает – идешь, и хочется выбросить в урну бумажку, а возможности для этого нет. Ну, немножечко больше лоска, что ли, придать городу – вот так я бы сказала. А вообще город у нас красивый, хочется ему пожелать дальнейшей красоты, процветания…

Парковок в городе не хватает, потому что машины стоят везде на обочине по пятьсот штук. А когда мы просили разрешение на министояночку, нам его не дали. Деревья бережем... Потом эти деревья падают, машины бьют, детей цепляют - вот этого нам не хватает.

Europa Liberă: Opinii culese la întâmplare pe străzi din Tiraspol.

Europa Liberă: Tot pe 14 octombrie, de ziua sa, capitala Moldovei, Chişinău, s-a înfrăţit cu oraşul Cernăuţi, în semn de solidaritate cu Ucraina, o parte din teritoriul căreia – peninsula Crimeea - a fost anexat de Rusia şi care continuă să se confrunte cu mişcări separatiste pro-ruseşti în estul ţării. Regiunea transnistreană însă este înfrăţită de ani buni cu alte două regiuni nerecunoscute de comunitatea internaţională - Abhazia şi Osetia de Sud, din Georgia, care au fost însă acceptate de Rusia ca state independente după scurtul război ruso-georgian din 2008. De atunci, relaţiile Moscovei cu cele două entităţi s-au consolidat constant, îndeosebi pe dimensiunea militară şi de securitate. Pe 14 octombrie însă Rusia i-a propus regiunii abhaze să semneze un nou tratat numit „de alianţă şi integrare”. Proiectul de acord prevede, între altele, crearea unei infrastructuri de apărare comună între Rusia și Abhazia, formarea unor forțe de poliție comune și un spațiu economic mai integrat. Georgia a reacţionat prompt, cerând Moscovei să nu semneze tratatul cu Suhumi. Tbilisi a declarat că semnarea acestui acord va însemna anexarea Abhaziei de către Rusia. Proiectul de document propus de Moscova a provocat reacţii similare nu numai la Tbilisi, dar şi din partea unor lideri abhazi. Ce conţine documentul şi de ce a stârnit nemulţumire la Suhumi? I-am adresat această întrebare redactorului-şef al postului de radio Ekho Kavkaza, care emite pentru Abhazia şi Osetia de Sud, şi şefului redacţiei de limbă rusă de la Praga a serviciului georgian al Europei Libere, Demis Polandov.

Demis Polandov

Demis Polandov

Demis Polandov: „Este de la sine înţeles că în Georgia acest tratat ar fi trebuit să provoace o reacţie atât de vehementă, pentru că, practic, este vorba despre faptul că Rusia transformă graniţa de facto dintre Abhazia şi Georgia - care trece de-a lungul râului Inguri - într-o graniţă de stat ruso-georgiană, de facto. Se propune ca accentul controlului de frontieră să fie pus anume pe această graniţă.

De asemenea, este vorba despre unificarea legislaţiei la toţi parametrii pentru crearea unor forţe militare unificate. Deci, sunt chestiuni care vizează la modul direct securitatea Georgiei. Fără a mai spune că orice fel de asemenea înţelegeri trezesc reacţii negative în Georgia şi sunt privite ca fiind nule din punct de vedere juridic, pentru că Abhazia este considerată drept parte a teritoriului georgian. În Georgia se spune că prin acest acord, Abhazia, practic, intră în componenţa Rusiei.

Însă despre acest lucru se vorbeşte, de fapt, nu numai la Tbilisi, ci şi în Abhazia. Sigur, în alte cuvinte şi nu într-o formă atât de dură, dar se spune despre faptul că multe prevederi ale acestui acord - care sub forma sa de proiect a fost expediat parlamentului abhaz, unde este acum examinat – reprezintă un atentat la adresa independenţei şi suveranităţii abhaze. Este vorba şi despre acelaşi grup de forţe militare unificate al cărui comandament, în cazul unei agresiuni împotriva Abhaziei, va fi transferat unui comandat numit de Moscova… Dar, potrivit constituţiei abhaze, numai preşedintele Abhaziei este comandatul suprem.

Proiectul mai conţine prevederi potrivit cărora Rusia va fi prezentă la punctele de control al frontierei, şi nu doar la graniţa de pe râul Inguri, dar şi în porturi, şi la aeroport, dacă va fi redeschis, şi aşa mai departe. Deci, practic, Rusia vrea să-şi asume inclusiv controlul vamal. Şi aşa mai departe… Deci, au apărut foarte multe întrebări care, într-adevăr, pun independenţa sub semnul întrebării.

Sau, spre exemplu, ministerul afacerilor interne - apare o structură unificată de coordonare ce va fi reglementată de ministerul de interne al Rusiei şi Abhaziei. Păi, ministerul de interne, probabil, n-a fost întâmplător numit „de interne”, ceea ce face ciudată crearea unui oarecare de centru de coordonare.

Sunt multe semne de întrebare. În Abhazia, reacţiile au fost foarte tăioase, din toate părţile. Ştiţi că în Abhazia se duce o luptă foarte dură între forţele politice, respectiv, şi în societate. Însă acum, practic, toţi, într-un mod mai mult sau mai puţin emoțional, spun că în actuala sa formă tratatul este inacceptabil.”

Europa Liberă: Credeţi că proiectul propus de Moscova, cel puţin în punctele sale principale, va fi respins?

Demis Polandov: „Este greu de spus cu certitudine. Eu cred totuşi că el va fi modificat în mod substanţial. Este limpede că abhazii vor căuta acum să-l compare cu alte acorduri internaţionale, inclusiv cele care există între Rusia şi ţările membre ale Uniunii Vamale sau cel privind statul unional Rusia-Belarus. Pentru Moscova este important totuşi să aibă acum o imagine cât mai bună şi dacă relaţiile cu Abhazia vor fi acum construite după alte principii decât cele stabilite cu alte state independente recunoscute, evident că va fi abordată şi această problemă. În plus, există şi problema controlului situaţiei în interiorul Abhaziei. Nu orice politician va accepta să devină un om totalmente lipsit de putere în spaţiul său propriu. Eu nu cred că Raul Hadjimba va accepta aşa, pur şi simplu, să cedeze puterea.”

Europa Liberă: Ce urmăreşte Rusia prin acest tratat cu Abhazia? După ce a anexat Crimeea, după ce a sprijinit mişcările separatiste şi conflictul sângeros din estul Ucrainei…

Demos Polandov: „Este limpede că Rusia acum şi-a arătat colţii şi a luat o poziţie de apărare, în ciuda faptului că duce o politică destul de agresivă faţă de Ucraina. Însă, în linii mari, poziţia Moscovei se poate rezuma astfel: noi trebuie să ne adunăm într-un singur pumn şi să fim pregătiţi să ripostăm atacului – nu atât unui atac militar, probabil nimeni nu crede în posibilitatea unei confruntări directe cu ţările NATO, dar, spre exemplu, unul de natură economică. Sancţiunile occidentale acum îşi fac efectul, rubla scade, în Rusia poate să înceapă o perioadă destul de lungă de recesiune economică, banii s-ar putea termina în curând, preţul petrolului ar putea să scadă mult şi pe o lungă perioadă. În aceste condiţii, desigur, este mai bine ca toate problemele politice să fie deja rezolvate - în asemenea puncte nodale cum este şi Abhazia. Întrucât Abhazia, pentru Rusia, este o zonă tampon. Rusia se teme că în apropiere de Soci o să apară un nou stat membru al NATO – Georgia. În acest fel, creând o frontieră pe râul Inguri, extinzându-şi, practic, frontiera, Rusia creează un avanpost, o mare bază militară. Pentru că este mai bine să nu ai nici un fel de surprize. În acest caz, logica Kremlinului este limpede – el încearcă să obţină maximul din ce se poate obţine de la Abhazia. Dar, în acest caz, eu nu cred că abhazii vor ceda atât de uşor.”

***

Europa Liberă: După intenţiile declarate în Abhazia, după acţiunile în raport cu Ucraina, cât de importantă poate deveni regiunea transnistreană pentru Rusia în noul context regional aflat în toiul unor transformări furtunoase? L-am întrebat pe politologul din Tiraspol, stabilit la Chişinău, Ernest Vardanean:

Ernest Vardanean

Ernest Vardanean

Ernest Vardanean: „Noi putem presupune că logica Federaţiei Ruse, puţin bizară, totuşi, îi spune să-şi consolideze poziţiile în mai multe regiuni, în timp ce Occidentul este în mare măsură ocupat de problema ucraineană. Bine, ar fi logic ca Rusia să sustragă atenţia Occidentului din Ucraina înspre Georgia sau Abhazia. Este logic aşa ceva. Dar, pe de altă parte, putem spune cu certitudine că Rusia nu dispune de atâtea resurse materiale şi financiare. Şi acum, sancţiunile impuse de Occident, scăderea preţului la petrol şi scăderea veniturilor bugetare în Federaţia Rusă ne arată că, totuşi, există anumite limite. Şi eu nu prea înţeleg, până la urmă, de ce ruşii tocmai acum au decis să facă paşii respectivi în Abhazia. Este şi problema Transnistriei, evident. Dar aici eu nu voi fi atât de sigur în privinţa Rusiei de a repeta scenariul abhaz, de azi, în Transnistria. Pentru că, totuşi, Abhazia are graniţă comună cu Rusia, ceea ce nu se observă în Transnistria. Dar, dacă noi ne uităm atent la criza din Ucraina, această criză nu este finisată şi mai este foarte mult de făcut şi din partea Ucrainei, şi din partea Federaţiei Ruse. Eu am auzit mai multe voci, de mai multe scenarii. Unul din ele ar fi, să zicem, atomizarea statului ucrainean şi apariţia mai multor republici populare, de la Harkov până la Odesa. Nu neapărat ca ele să fie alipite de Federaţia Rusă ulterior, dar ca statul ucrainean să dispară de pe hartă sau să fie mult mai slăbit. Atunci, dacă, să zicem, apare o oarecare republică populară de la Odesa, atunci şi cazul Transnistriei devine mai actual. Adică, Federaţia Rusă atunci obţine alte feluri de pârghii de influenţă şi asupra Transnistriei, şi, evident, Republicii Moldova. Dar acestea sunt nişte scenarii futuriste, la care eu nu vreau să fac prea multe mize. Este doar o presupunere.”

Europa Liberă: Săptămâna trecută, însă, Ministerul de Externe de la Moscova a ţinut să facă o declaraţie în care a avertizat Moldova şi partenerii săi, inclusiv occidentali, să nu insiste asupra modificării actualului format de menţinere a păcii la Nistru, în care Rusia are un rol central, prin internaționalizarea sa şi transformarea operaţiunii militare într-una civilă…

Ernest Vardanean: „Este un lucru absolut evident. Nu este un lucru nou. Rusia doar ne aminteşte că este prezentă aici, pe Nistru, şi nimeni nu trebuie să se gândească că chiar criza din Ucraina este oarecum capabilă, să zicem aşa, să facă ruşii să plece de aici. Este un lucru naiv.”

***

Europa Liberă: Într-o declarație adoptată în 16 octombrie la Strasbourg, peste 300 de primari, prefecți și lideri regionali din 47 de state europene, toate membre ale Consiliului Europei, „condamnă toate formele de presiune rusești asupra Ucrainei și vecinilor săi.”

Declarația a fost vehement contestată de aleșii locali și regionali ruși, în sală aflându-se inclusiv primarul orașului Rostov, care l-a găzduit o lungă perioadă pe fostul președinte fugar Victor Ianukovici și în ale cărui spitale se reface liderul separatist din Donețk, Pavel Gubarev.

În deschiderea dezbaterii de la Strasbourg, care a precedat votarea acestui document, Congresul Puterilor Locale și Regionale i-a ascultat pe reprezentanții guvernelor din Ucraina, Moldova, Georgia și Azerbaidjan, țările asupra cărora, potrivit documentului, „Rusia exercită presiuni”.

Potrivit declarației, citez, „securitatea europeană este amenințată în mod serios de eșecul repetat al Federației Ruse de a respecta reglementările internaționale, precum și principiile și valorile Consiliului Europei pe care s-a angajat că le respectă la aderarea, în 1996, la organizație.”

„Ceea ce s-a întâmplat în Crimeea, în Osetia de Sud și în Abhazia din Georgia, dar și în regiunea transnistreană a Republicii Moldova, și ce se întâmplă astăzi în estul Ucrainei este în totală contradicție cu Europa regională pe care dorim să o realizăm”, se spune în document.

Este aceasta o „alianţă” împotriva separatismului, care se manifestă în fostele state sovietice? O întrebare pe care corespondenta Europei Libere la Strasbourg, Iolanda Bădiliţă, i-a adresat-o, imediat după încheierea dezbaterii din Congresul Puterilor Locale și Regionale, ministrului adjunct de externe al Republicii Moldova, Valeriu Chiveri:

„Evenimentul acesta este parte a unei largi „alianțe” care include un număr de organizații internaționale prestigioase care se ocupă de această importantă problemă a separatismului în țările menționate. Ucraina și Moldova trebuie să lucreze împreună pentru a face din această parte de Europă o zonă mai sigură. Nu este o sarcină ușoară, Ucraina susține Moldova în găsirea unei soluții pentru conflictul din regiunea transnistreană, iar acum, Moldova, cu capacitatea sa modestă, încearcă să sprijine și să ajute Ucraina în lupta ei pentru demnitate și pentru recâștigarea drepturilor în acea parte a estului Ucrainei”, a declarat, în exclusivitate pentru Europa Liberă, viceministrul moldovean al afacerilor externe şi integrării europene, Valeriu Chiveri.

Mai toți oficialii din Ucraina, Georgia, Moldova sau Azerbaidjan au vorbit în cadrul dezbaterii în limba rusa, tocmai pentru a arăta că limba rusă se bucură de respectul cuvenit în toate aceste țări, a spus viceministrul Valeriu Chiveri:

„S-a vorbit în rusă în fața colegilor din Congresul Puterilor Locale și Regionale, dar mai ales pentru colegii noștri ruși, pentru a le arăta că nu suntem împotriva culturii ruse, a rușilor de rând, a limbii ruse, ci doar împotriva politicii pe care o duce acum Rusia în ce ne privește”.

„Noi suntem toți bilingvi, căci în vremurile sovietice aveam aceeași țară. Vorbim ucraineană, rusă, cu aceeași plăcere, firesc. Trebuie să fim împreună: Moldova, Ucraina, Georgia, Azerbaidjan, pentru că nu putem să stăm și să ne uităm cine va fi următorul: Lituania, Letonia, Polonia? Trebuie să fim uniți pentru o pace stabilă în Europa. Prin evenimentele pe care le vedem acum în Moldova, Ucraina și Georgia se încearcă schimbarea granițelor în Europa”, a spus Europei Libere şi viceprimarul Kievului, Oleksii Reznikov.

Cât privește visul european împărtășit atât de Ucraina cât și de Moldova, „UE nu este un vis, ci un plan. Căci am spus că ne întoarcem în Europa. Ucraina este europeană şi vrea să rămână aici”, ne-a declarat viceprimarul Kievului, Oleksii Reznikov.

„Și Moldova este parte a Europei, cultural, geografic, limba noastră este deja limbă a Uniunii Europene. Pentru integrarea Moldovei în UE nu trebuie să traducă documentele. Guvernul depune eforturi pentru modernizarea țării, dezvoltarea pe mai departe și aplicarea reformelor democratice. Nu este ușor, căci vedem câteva reacții din partea unor capitale, iar o mare țară încearcă să stopeze acest proces. Însă noi suntem hotărâți să continuăm aceste reforme”, a declarat, la Strasbourg, în exclusivitate Europei Libere, viceministrul moldovean al Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Valeriu Chiveri.

***

Europa Liberă: Republica Moldova achiziționează cam jumătate din necesarul său de curent electric din Ucraina, dar, confruntată cu un deficit tot mai acut de carburanţi pentru generarea electricității, Ucraina face faţă tot mai greu contractelor cu partea moldovenească. Datele de la început de octombrie vorbeau chiar despre o diminuare în jumătate a livrărilor ucrainene. S-ar putea confrunta R. Moldova cu o criză de curent în aceste condiţii? A căutat să afle Liliana Barbăroşie.

Centrala electrică de la Cuciurgan

Centrala electrică de la Cuciurgan

Până acum, singurul care a vorbit despre o potențială criză de energie electrică la iarnă a fost fostul premier moldovean Ion Sturza. După anunţul că Ucraina şi-a înjumătățit livrările spre Moldova şi o declaraţie pretins liniștitoare a ministrului economiei şi vicepremierului Andrian Candu, care a spus că nu există nici un pericol întrucât Centrala Electrică Moldovenească de la Cuciurgan ar avea obligaţia să suplinească deficitul, fostul premier a lansat un avertisment:

„Nu cădeți în capcană, dacă sunteţi de bună credinţă… În condiţiile geopolitice actuale, ar fi un gest sinucigaş”, a spus Ion Sturza.

Fostul premier democrat susţine că asta ar însemna subvenționarea bugetului regiunii transnistrene care sfidează Chișinăul, dar şi o dependenţă totală de centrala controlată de Rusia, care ar putea în orice clipă lăsa fără curent teritoriul dintre Prut și Nistru al R. Moldova. Sturza a invocat experienţa nefastă trăita de R. Moldova în 1999, când livrările au fost oprite pentru că așa a dorit, zice Sturza, liderul transnistrean de atunci Igor Smirnov.

Expertul în probleme energetice Victor Parlicov, care până nu demult a condus agenţia de stat de reglementare a domeniului energiei, ANRE, îi dă dreptate deplină lui Sturza în ceea ce spune despre vulnerabilitatea în care se află Republica Moldova, dar şi guvernului, care vorbeşte despre obligativitatea Centralei de la Cuciurgan de a prelua livrările în caz de dificultăţi pe partea ucraineană:

„Avem o structură contractuală încrucișată. Deci, Gaz Natural Fenosa contractează energia de bază de la CTE Moldovenească, dar are şi un contract de balansare cu ucrainenii. Energocom, invers, are contract de bază cu ucrainenii, şi contract de balansare cu CTE Moldovenească. Dacă vreunul din furnizori nu e capabil să furnizeze electricitate, livrările sunt preluate de ceilalţi furnizori. Deocamdată, cu regret, alte opţiuni pur si simplu nu avem. Aşa că trebuie să fim realiști. Având în vedere că de la declararea independenţei încoace nu am construit nici o linie, da absolut nici o linie, nu avem capacitatea de a lua energie din vest. Prin urmare suntem sortiți practic să mizăm pe furnizorii din est, fie CTE Moldovenească, fie Ucraina.”

Victor Parlicov

Victor Parlicov

Luând în consideraţie această explicaţie a fostului şef de la ANRE, declaraţiile şefului de la ministerul economiei că Centrala de la Cuciurgan ar putea compensa, în caz de necesitate, întregul volum de livrări necesar Republicii Moldova, dar şi faptul că Centrala respectivă este proprietate a companiei ruse Inter RAO EES, s-ar putea contura ipoteza că în domeniul energiei electrice Republica Moldova ar fi mai vulnerabilă chiar decât în domeniul gazelor. Or gazoductul Iaşi-Ungheni, deşi încă nefuncțional la capacitatea de proiect, totuşi asigură conexiunea cu România, deci cu UE, pe când posibilităţi de a primi curent electric din alte surse decât cele din est practic nu există. O singură conexiune, din trei câte ar fi necesare după părerea cunoscătorilor, e vorba despre linia de tensiune înaltă Vulcăneşti-Isaccea, duce curentul tot spre centrala de la Cuciurgan, unde se unesc şi toate conexiunile cu Ucraina, precizează Victor Parlicov, ceea ce ar însemna de fapt o triplă dependenţă:

„Republica Moldova depinde de CTE Moldovenească de la Cuciurgan nu doar pentru că ea ne livrează o bună parte din curentul necesar, ci şi pentru că majoritatea liniilor, chiar şi cele care vin din Ucraina, trec pe la CTE Moldovenească. Chiar şi această linie, Vulcăneşti-Isaccea, nu merge spre Chişinău, ci tot spre CTE Moldovenească. Fizic, este un nod unde vin toate liniile de conexiune pe care le avem. Aşa că ei, dacă vor, ne deconectează şi nu avem nici o alternativă.”

Situaţia rămâne aşadar extrem de complicată, în ciuda optimismului declarat al guvernului, un optimism mai curând electoral.

Revenit din o suită de vizite, dintre care una în SUA şi alta în Germania, vice-premierul Adrian Candu spunea într-un briefing de presă că discuţiile pe care le-a purtat în Occident s-au concentrat de fapt pe subiectele energetice. UE pregăteşte un plan de criză ce ar presupune şi un important sprijin financiar pentru Republica Moldova, în eventualitatea unei crize energetice în iarnă, a anunţat vice-premierul. Numai că toate proiectele ce ar viza construcţia de conexiuni electrice cu Europa, a mai punctat oficialul, sunt deocamdată în faza de studii de fezabilitate, care, judecând după practicile precedente, durează zeci de luni.

***

La şcoala-grădiniţă pentru corectarea vederii nr. 44 din Tiraspol

La şcoala-grădiniţă pentru corectarea vederii nr. 44 din Tiraspol

Europa Liberă: Un medic optometrist norvegian cu renume mondial împreună cu specialişti oftalmologi de înaltă calificare din Chişinău vizitează periodic regiunea transnistreană pentru a-i ajuta pe copiii cu deficienţe ale vederii. Sprijinul pentru asistenţa oferită în mod absolut gratuit vine şi din partea Uniunii Europene, în cadrul măsurilor de sporire a încrederii între cele două maluri ale Nistrului. Corespondenta noastră Carina Maximova a aflat mai multe despre acest proiect de colaborare, cu ocazia ultimei vizite a specialiştilor norvegieni şi moldoveni la Centrul pentru copii specializat în corectarea vederii din Tiraspol. Specialiştii centrului spun că ajutorul este mai mult decât necesar, în timp ce partenerii din Norvegia spun că, deocamdată, nu pot dona instituţiei echipamentele promise din cauza unor bariere birocratice:

Pentru unii copii corectarea vederii este absolut vitală. Dacă acest lucru nu se face, ei nu vor putea să înveţe să citească şi să scrie, să iasă de sine stătător afară la plimbare şi, general, să-şi dezvolte capacităţile.

Complexul educaţional şi de corectare a vederii din Tiraspol numărul 44 – aici vin copiii cu deficienţe ale vederii din diferite localităţi din Transnistria pentru a primi o consultaţie gratuită a medicului, care-i va stabili diagnosticul şi, în caz de necesitate, îi va oferi, la fel, în mod gratuit, o altă pereche de ochelari. Angajaţii centrului sunt ajutaţi de specialişti din Chişinău şi din Norvegia care au ajuns pe malul stâng al Nistrului într-o misiune umanitară. Cum au loc consultaţiile, ne spune medicul oculist de la şcoala-grădiniţă de corectare a vederii din Tiraspol, Oxana Cernienko:

Oxana Cernienko

Oxana Cernienko

„Mai întâi, examinarea se face de către directorul centrului medico-social de reabilitare din Chişinău, doctorul Tatiana Ghidirimschi, oftalmolog, candidat în ştiinţe. Iar pe cei mai gravi îi examinează optometristul din Norvegia Hans Bjorn – el se ocupă de cazurile în care diagnosticul este mai dificil de stabilit, când este necesară o corectare mai riguroasă sau atunci când lipseşte dinamica.”

Instituţia specializată din Tiraspol este frecventată de 120 de elevi şi 64 de preşcolari. Echipa de medici de înaltă calificare a vizitat-o deja de câteva ori. Peste 100 de copii au beneficiat până acum de consultaţii, iar 15 poartă deja ochelarii primiţi cadou - unii dintre ei au chiar câte două perechi. Tatiana Ghidirimschi, directorul centrului medical din Chişinău pentru copii cu vederea slabă „Low vision”, explică de ce echipa de medici vine la Tiraspol:

Tatiana Ghidirimschi

Tatiana Ghidirimschi

„Realizăm acest proiect din luna iunie. Aducem, în mod absolut gratuit, toate tipurile de ochelari pentru copii cu vederea slabă. Proiectul prevede ca noi să aducem toate dispozitivele necesare pentru slabvăzători, inclusiv cele pentru diagnostic - monitoare pentru dimensionarea textului şi altele – toate în mod gratuit. Este important de menţionat că în cadrul acestui proiect s-a prevăzut dotarea cabinetelor medicilor oftalmologi ai acestei instituţii, dotarea completă, cu echipamente pentru consultaţii şi diagnostic.”

Hans Bjorn Bakketeig, optometrist norvegian cu renume mondial, examinează minuţios fiecare copil pentru a stabili cât mai exact metoda de corectare a vederii. Profesorul ia personal toate mărimile, comandă ochelarii în Norvegia şi îi aduce copiilor transnistreni în dar:

Hans Bjorn Bakketeig

Hans Bjorn Bakketeig

„Munca noastră este o colaborare în cadrul Programului ONU pentru Dezvoltare, cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Noi, norvegineii, oferim doar o mână de ajutor acestei grădiniţe din Tiraspol şi alteia din Chişinău pentru copii cu dereglări vizuale.”

Pentru procurarea echipamentelor moderne de diagnostic şi instrumente de corectare pentru copii cu dificultăţi ale vederii au fost alocate în cadrul proiectului 21 de mii de dolari. Ochelarii sunt un ajutor suplimentar, extra-proiect, venit din partea medicilor din Norvegia. Potrivit specialistului tiraspolean Oxana Cernienko, ochelarii aduşi se deosebesc prin calitatea excelentă, ceea ce amplifică efectul de corectare şi ajută copii să vadă mai bine. Unii copii au nevoie de ochelari diferiţi, în funcţie de intensitatea luminii sau de distanţă:

„Însă chiar dacă ochelarii făcuţi la Tiraspol, într-o optică obişnuită, corespund întru totul, cei aduşi din Norvegia, din contul calităţii, pot ajuta copilul să vadă mai bine una, două, chiar trei poziţii pe tăbliţă, iar când acesta este slabvăzător, pentru el contează şi 20 de centimetri. Unor copii li se aduce nu una, ci două perechi de ochelari – pentru distanţă mare, cu filtre de lumină, de vară, când este mult soare, sau de iarnă cu anti-blic, şi a doua pereche pentru distanţă mică.”

Până să înceapă proiectul, dar şi în prezent, şcoala-grădiniţă pentru corectarea vederii din Tiraspol făcea diagnosticul de rutină cu echipamente învechite, procurate cu mai bine de 40 de ani în urmă. După încheierea proiectului, toate utilajele moderne de diagnostic şi instrumentele de corectare procurate deja vor fi donate instituţiei. Până atunci însă, medicii moldoveni şi norvegieni nu pot să le treacă peste graniţa transnistreană din cauza barierelor birocratice - vama încă nu şi-a dat acordul:

„Au apărut unele probleme. Noi vrem să dotăm grădiniţa din Tiraspol cu echipamentele necesare. Dar s-a constatat că este dificil să le treci peste graniţă şi să le aduci aici”, spune optometristul norvegian Hans Bjorn Bakketeig.

Medicii s-au adresat conducerii Transnistriei după ajutor în această chestiune şi speră că în curând echipamentele speciale şi dispozitivele individuale pentru scris şi lectură vor ajunge la copiii de pe malul stâng al Nistrului. Tatiana Ghidirimschi spune că ajutorul acordat copiilor care au nevoie de corectarea vederii va continua să fie oferit şi după încheierea proiectului:

„Este foarte important că avem posibilitate să ajutăm şi alţi copii, alţi pacienţi, nu numai pe cei din această grădiniţă. Chiar până a începe acest proiect, specialiştii de la Centrul pentru slabvăzători din Chişinău i-au vizitat deja pe mulţi pacienţi din Râbniţa, din Bender, din Parcani şi alte localităţi. Noi suntem deschişi şi în continuare să lucrăm şi să colaborăm. Şi vreau să spun că toate serviciile centrului sunt gratuite”, a mai spus Europei Libere Tatiana Ghidirimschi, directorul centrului medical de reabilitare din Chişinău „Low vision”.

***

Europa Liberă: Doamnelor şi domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă.

XS
SM
MD
LG