Linkuri accesibilitate

Dintre statele din Europa de Sud-Est, Bulgaria, România și Ungaria ar fi cele mai afectate. Republica Moldova s-ar afla într-o situație și mai rea…

Comisia Europeană a făcut 17 „recomandări urgente” pentru iarna care se apropie, în cadrul unui „test de stres”, pornind de la ipoteza întreruperii gazului rusesc între o lună și șase luni (în 38 de state din Europa) într-un Raport de circa 30 de pagini.

Dintre statele din Europa de Sud-Est, Bulgaria, România și Ungaria ar fi cele mai afectate. Republica Moldova s-ar afla într-o situație și mai rea dacă scenariul privind întreruperea gazului rusesc ar avea loc în ceastă iarnă. Potrivit documentului Comisiei Europene, dacă Republica Moldova ar dori să renunțe la gaz și să treacă pe cărbuni pentru a-și asigura necesarul de energie, acest lucru nu ar f posibil pentru că stocul de cărbune nu a fost asigurat în timp util.

Comisia Europeană a făcut acest „test de stres” pornind de la faptul că „pachetul de iarnă” încă se mai discută între Rusia, Ucraina și Uniunea Europeană pentru a stabili condițiile în care se va relua pomparea gazului spre vest. Gazul consumat și neplătit de Kiev plus agresiunea Moscovei în Estul Ucrainei sunt elemente care țin pe loc negocierile. Dar, chiar în condițiile în care s-ar ajunge la o înțelegere Bruxelles-ul își aduce aminte și de alte întruperi ale gazului, prin care din când în când, rușii vor să le arate europenilor că sunt dependenți de Moscova.

Testarea teoretică a sistemului de energie din statele europene arată că problemele pe care le-ar putea crea Rusia în sezonul rece ar putea fi rezolvate la limită. Uniunea Europeană importă în acest moment 53 la sută din energia necesară consumului, inclusiv 66 la sută din gazul natural, în condițiile în care jumătate din energia primară consumată este folosită pentru încălzit. Luna trecută Gazprom a redus volumul de gaz pentru mai multe state europene, dar această reducere încă nu a produs daune și nu a afectat “securitatea energetică” a europenilor. În același timp conducte care pompează gaz dinspre Slovacia și Polonia spre Ucraina au funcționat fără mari probleme. Totuși Ungaria a întrerupt gazul spre Ucraina din 25 septembrie, pentru a-și umple propriile depozite.

Dacă Rusia ar înceta să mai pompeze gaz, statele europene ar fi nevoite să se aprovizioneze cu gaz lichefiat și să cumpere o cantitate mai mare din conducta OPAL, care este o extensie a Nord Stream, care pleacă din Rusia, traversează Marea Baltică până în Nordul Germaniei și de acolo are conexiuni cu Cehia. Această variantă pare să mizeze pe relația specială germano-rusă, dar lipsește scenariul cu ce s-ar întâmpla dacă Europa ar fi tăiată total de la gazul rusesc. In raport sunt analizate mai cu seamă problemele care ar apărea prin închiderea robinetelor către statele baltice și către Ucraina, de unde se aprovizionează toată Europa Centrală și de Est. În interiorul acestor ipoteze sunt incluse două scenarii: unul în care statele europene cooperează prin conductele revers construite și altul prin care fiecare se descurcă pe cont propriu fără să-i pese dacă vecinii ei mor sau nu de frig. În cazul scenariului pozitiv, Uniunea Europeană ar putea face față acestei ierni, ajutând inclusiv Ucraina, în special prin Slovacia. În caz contrar lucrurile ar fi mai dificile, iar în lipsa colaborării cu alte state, necesarul de gaze pentru România ar fi, de pildă, de 42 la sută în cazul în care Rusia nu ar furniza gaz de acum până în februarie, iar lunile de iarnă n-ar fi din cale afară de friguroase.

Departamentul de Energie din Ministerul Industriei de la București notează că Gazprom a livrat în ultimele săptămâni mai puține gaze României: importul actual fiind de 0,2 milioane de metri cubi pe zi. În depozitele țării se află 1 miliard de metru cubi, iar ministrul de resort, Răzvan Nicolescu dădea asigurări în septembrie că “România nu ar avea nicio problemă în această iarnă, chiar dacă Rusia nu ne mai dă gaz de loc”. Pe de altă parte Bulgaria va fi cea mai vulnerabilă potrivit Raportului făcut de Comisia Europeană, chiar în situația în care toate statele europene vor decide să împartă între ele tot gazul pe care îl au. De aceea Comisia cere urgentarea finalizării conductei de gaz dintre România și Bulgaria, un proiect complicat, care trebuie să treacă pe sub Dunăre. Bruxellesul atenționează România să ia în considerare alimentarea Republicii Moldova în cazul în care livrările prin conductele din Ucraina sunt sistate. Încă e neclar cum va putea face acest lucru fiindcă Republica Moldova nu are propriul ei gazoduct cu care să se lege de conducta Iași-Ungheni construită de România, iar cea existentă aparține Gazprom.

XS
SM
MD
LG