Linkuri accesibilitate

Țările producătoare sînt îmgrijorate, dar scăderea ar putea duce la o creștere e economiei globale.

Prețul petrolului a scăzut cu aproximativ 20% din iunie încoace, fapt îngrijorător pentru țări exportatoare ca Rusia și Iran. Ce se află în spatele acestei scăderi. Relatarea corespondentului Europei Libere Charles Recknagel este rezumată de Lucian Ștefănescu.

Lumea pare dintr-o dată scăldată în petrol, după ce țițeiul care se vindea cu 110 dolari barilul în iunie, s-a vîndut cu 88 de dolari pe un baril în 13 octombrie.

Această scădere cu 20 la sută are efecte economice serioase pentru țările ale căror venituri depind cel mai mult de pe urma exporturilor de petrol.

Sînt patru lucruri care trebuie știute despre această scădere.

De ce scade prețul petrolului?

Două sînt motivele principale pentru scăderea prețului pe piețele mondiale din iunie încoace.

Primul este creșterea producției de petrol de șist din Statele Unite, care a adăugat un milion de barili pe zi producției americane în ultimi trei ani.

Datorită petrolului de șist, Statele Unite au surclast Arabia Saudită și au devenit cel mai mare producător de țiței din lume.

Creșterea producției americane, adăugată la aceea țărilor din OPEC și Rusia, a creat un extes de rezerve de petrol pe piață, ceea ce înseamnă că producătorii trebuie să intre în competiție prin prețuri mai joase pentru a-și putea păstra clienții.

Al doilea motiv pentru scăderea prețurilor este slăbirea cererii. Cumpărătorii se abțin să plaseze comenzi din cauza slabei creșteri economice din lume.

Încetinirea creșterii economice este cea mai notabilă în Europa, unde Fondul Monetar Internațional spune că expansiunea economică din zona euro e prea firavă pentru a compensa pierderile din ultimii doi ani de recesiune.

Ea se înregistrează și în China, unde FMI spune că e foarte posibil ca Beijingul să nu poată atinge ținta de 7,5% rată de creștere anul acesta.

Care țări vor fi cel mai greu lovite?

Țările lovite cel mai dur de scăderea prețului la petrol vor fi acelea care s-au bazat cel mai mult pe prețuri mari pentru a-și alimenta creșterea economică.

Una din aceste țări este Rusia, unde experții spun că guvernul are nevoie de un preț de cam 104 dolari barilul pentru a-și echilibra bugetul. Petrolul rusesc se vinde acum cu 92 de dolari barilul.

Potrivit serviciului american de știri financiare Bloomberg, un preț mediu la petrol de 90 de dolari barilul ar da Rusiei un deficit de 1,2 la sută din PIB. Dacă prețul ar mai scădea pînă la 80 de dolari un baril, deficitul bugetar s-ar dubla la 2,4 procente.

Alexei Kudrin, ministrul rus de finanțe între 2000-2011, a declarat în 13 octombrie pentru „Los Angeles Times” că „pe termen scurt, scăderea prețului la petrol va da o lovitură serioasă economiei”.

Oficialitățile ruse au avertizat deja că Moscova va trebui să-și reducă cheltuielile preconizate. Ministrul de finanțe Anton Siluanov a spus în 7 octombrie că din cauza sancțiunilor occidentale și a scăderii prețurilor la petrol, Kremlinul nu-și va putea permite să cheltuiască 576 de milioane de dolari pentru apărare în următorii ani, așa cum plănuise inițial.

Scăderea prețurilor la petrol pune de asemenea în dubiu capacitatea Moscovei de a alimenta cu capital băncile și companiile sale de stat care au fost decuplate de la piețele financiare occidentale. Vînzările de petrol constituie jumătate din veniturile guvernului rus.

O altă țară care se resimte de pe urma scăderii prețului la petrol este Iran, care are nevoie de un preț de 140 de dolari la baril pentru a-și echilibra bugetul.

Teheranul a putut să-și mărească vînzările de petrol după ce a semnat un acord interimar de ridicare a sancțiunilor occidentale în timpul negocierilor cu cinci puteri occidentale legate de programul său nuclear. Drept rezultat, economia iraniană dă semne de revigorare, FMI prognozînd o creștere de 1,5 procente anul acesta și de 2,3 la sută anul viitor.

Această revigorare însă, care depinde de veniturile din petrol pentru a injecta capital nou în economia iraniană, ar putea fi slăbită de scăderea prețurilor.

O altă țară care are probleme este Irkaul, care depinde de un preț de 106 de dolari barilul pentru a face față. Bagdadul trebuie să cheltuie acum mai mult pentru armata sa, după ce gruparea Statul Islamic a cucerit mai mult de o treime din teritoriul irakian în iunie. Prețuri mai mici la petrol ar face mult mai dificilă o contra-ofensivă eficientă împotriva acestei grupări extremiste

Una din țările producătoare de petrol care nu pare îngrijorată de scăderea prețurilor este Arabia Saudită. Ea are nevoie de doar 80 de dolari la baril pentru echilibrarea bugetului, și cu imensele sale rezerve petroliere poate să-și permită să vîndă ieftin pe termen nedefinit. După ce și-a redus producția în trecut pentru ca prețurile să crească, Riadul pare acum doritor să-și păstreze partea de piață în timp ce așteaptă ca prețurile să se stabilizeze.

Cu toate astea, asupra Arabiei Saudite se fac presiuni de către alte țări membre în OPEC, car au mai puțin petrol și nu-și pot permite să vîndă ieftin. Venezuela, de exemplu, despre a cărei economie se crede că e în recesiune, a cerut săptămâna trecută ca OPEC să limiteze rezervele de petrol și să aducă înapoi prețul la peste 100 de dolari barilul. Nu se știe încă ce măsuri va lua această organizație.

Cine are de cîștigat?

Deși scăderea prețurilor lovește țările care depind cel mai mult de petrol în privința veniturilor lor, un preț mic la petrol ar putea ajuta la creșterea economiei globale. Potrivit celor de la Capital Economics, o firmă de consultanță financiară de la Londra, o scădere cu 10 dolari a prețului țițeiului ar putea aduce cu sine o creștere de 0,5 la sută a PIB-ului mondial.

Ar putea beneficia de asta țări ca Statele Unite, China și India, care au acum creștere ecomică pozitivă. Un preț scăzut ar ajuta și zona euro să nu cadă înapoi în recesiune.

Nu va fi însă un chilipir pentru nici una din aceste țări pentru că vine într-un moment când economia globală ca întreg se mișcă lent, reducând cererea pentru exporturile lor.

Sînt prețurile joase noua normă?

Este posibil ca cererea pentru petrol să crească din nou îndată ce economia globală își revine. Dar nici măcar o creștere a cererii nu va duce la creșterea prețurilor, dacă noile surse de producție cum ar fi petrolul de șist împreună cu tehnologii mai eficiente în țările industrializate mențin o saturare a pieței.

Cea mai mare necunoscută este cât de mult timp vor putea să opereze producătorii de petrol de șist dacă prețul continuă să scadă. Unii experți au prognozat că dacă prețul cade sub 90 de dolari barilul, extragerea petrolului de șist devine mai puțin economică, din cauză că producătorii deseori dau faliment chiar la 80-85 de dolari.

Dar pînă acum astfel de teorii nu au fost testate, pentru că piața petrolului de șist este ea însăși foate nouă și deoarece cantitatea de petrol din fiecare gaură de foraj poate varia substanțial.

„Petrolul de șist și gazele de șist sînt produse prin forare continuă, iar producția fiecărei găuri de forare e de durată destul de scurtă, după care slăbește”, spune John Micthell, de la think tank-ul britanic Chattam House, consilier la Institutul Oxford pentru Studii Energetice.

Efectul este că într-o perioadă de cinci ani, producția poate varia destul de mult în funcție de circumstanțele economice. Dacă banii vin, ei pot să continue să foreze, dacă banii nu vin, ei nu vor fora, și pentru fiecare producător acest echilibru va fi diferit.

Prețurile la petrol au crescut constant din anii 1980 pînă la 147 de dolari la baril în 2008, înainte de recesiunea globală. Ele au crescut din nou după refacerea economică din 2011, la o cifră între 100 și 120 de dolari barilul, înainte de a începe să scadă în iunie anul acesta.

John Mitchell crede că zilele prețurilor crescătoare la petrol s-au terminat, iar guvernele vor trebui să se obișnuiască cu a avea venituri mai puține din petrol în viitor.

XS
SM
MD
LG