Linkuri accesibilitate

România: candidaţii prezidențiali şi strategiile de politică externă


 Publicitate electorală cu Victor Ponta într-o staţie de autobuz la Chişinău

Publicitate electorală cu Victor Ponta într-o staţie de autobuz la Chişinău

Tema Republicii Moldova - între naționalism și populism

În România, preşedintele joacă un rol central în politica externă – având posibilitatea de a formula strategii şi de a decide direcţia. „Fişa postului” a fost scrisă la vremea sa pentru Ion Iliescu, preşedintele care încă, imediat după Revoluţie, nu era sigur dacă România va merge spre Est sau Vest. Ce strategii de politică externă au actualii candidaţi pentru alegerile prezidenţiale din noiembrie?

Primii doi clasați în cursa prezidențială, Victor Ponta și Klaus Iohannis au și cele mai elaborate proiecte de politică externă. Republica Moldova este, însă, pentru toți candidații un punct de inflexiune. De pildă capitolul destinat politicii externe din programul prezidențiabilului PNL-PDL, Iohannis poartă titlul „Parcursul european al Republicii Moldova ca prioritate națională”, în vreme ce întreg proiectul premierului Victor Ponta se intitulează „Marea Unire a Românilor”.

Premierul român, care potrivit ultimelor estimări ar strânge în turul întâi al alegerilor prezidențiale programate pentru 2 noiembrie 40 la sută din voturi propune pentru România un loc de lider regional în domeniul energiei și „o politică externă pragmatică”, care să presupună consolidarea parteneriatelor strategice euro-atlantice. În paranteză este adăugat „în special cu Statele Unite”. Ierarhia lui Victor Ponta se continuă cu „întărirea” relațiilor cu țările „influente la nivel regional”, Polonia și Turcia, transformarea României într-o „poartă de intrare a investițiilor chinezești în Europa și abia apoi urmează „stimularea integrării europene a Republicii Moldova.

Marea Unire din titlul programului prezidențial al premierului Ponta este o încercare de a rechiziționa sărbătorirea celor 100 de ani de la unirea făcută în 1918, când au fost lipite de țară Transilvania, Bucovina și Basarabia.

Candidatul comun al celor două mari partide de dreapta PNL și PDL își începe viziunea asupra politicii externe cu promisiunea să construiască „un consens politic și social pentru a fixa ca prioritate națională parcursul european al Republicii Moldova”. Klaus Iohannis situat în sondaje pe poziția a doua și având 10 procente sub favorit, mai adaugă că deși nu face parte din formatul „5+2”, România „va trebui să militeze pentru ca nicio variantă de soluționare a conflictului să nu greveze asupra parcursului european al Republicii Moldova, iar „dosarul transnistrean” să nu condiționeze aderarea la Uniunea Europeană. Calea europeană a Republicii Moldova este “lungă”, „fără garanții formale de aderare” și de aceea viitorul președinte român trebuie să fie perseverent. Candidatul neamț mai susține în programul să că “a pune reunificarea împotriva integrării e greșit și inutil”

„Reunificarea” este alternativa pe care doar Bucureștiul o poate oferi și doar Chișinăul o poate accepta și beneficia de ea. Dacă cetățenii Republicii Moldova nu doresc reunificarea, nimeni nu îi poate forța, iar dacă o doresc, nimeni nu îi poate opri să o facă. Aceasta este consecința ultimă a relației speciale dintre cele două state. Iohannis menționează modelul Pactului de la Snagov, care ar putea fi aplicat în sprijinul Republicii Moldova. În 1994 sub egida Academiei Române, toți reprezentanții forțelor politice s-au întâlnit pe malul lacului Snagov, lângă București unde au decis că obiectivele strategice ale țării sunt intrarea în NATO și în Uniunea Europeană. Klaus Iohannis ar vrea deci un „nou Snagov” pentru Republica Moldova.

Elena Udrea, președinta Partidului Mișcarea Populară și preferata lui Traian Băsescu spune că recunoaște independența și integritatea Republicii Moldova, dar două rânduri mai jos vorbește despre cum ar milita ea ca viitoare președintă pentru “unirea celor două state românești”, fiindcă trebuie lichidate „consecințele Pactului Ribbentrop Molotov”.

O poziție mai bună la Bruxelles pentru România pare să fie promisiunea tuturor, dar până acum nici unul dintre partide nu a reușit această performanță. A fi mai implicată în NATO este o altă promisiune comună, cu toate că spre exemplu candidatul Călin Popescu Tăriceanu, pe vremea când era premier a cerut brusc retragerea trupelor românești din Irak și Afganistan.

Pe de altă parte, Moldova este o temă situată între naționalism și populism, unii vor să o aducă înapoi în România indiferent cum, în vreme ce alții vorbesc despre acest subiect doar fiindcă electoratul este foarte interesat de el.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG