Linkuri accesibilitate

A încălcat Victor Ponta Constituția? (România liberă)

Intr-un articol publicat de contributors.ro, Mihai Buzea apreciază că marșul organizat duminică de asociația Platforma 2012 în favoarea unirii Basarabiei cu România a fost un succes: bine organizat, mulți participanți, document final clar. Manifestația a fost importantă și pentru că ideea unionistă pare să fi ieșit din zona nebuloasă. Totuși, în afară de entuziasm, este nevoie de luciditate, mai spune Mihai Buzea. El propune spre meditație câteva din cele 15 puncte ale documentului prezentat duminică sub titlul „Proclamația de la București”. E vorba de chestiuni de natură să blocheze entuziasmul românilor: „nimeni n-are absolut niciun chef să se unească cu Transnistria”, fie și numai pentru că acolo au avut loc pogromurile de care a fost acuzată România de către Elie Wiesel. E vorba apoi de costuri: de cele vizibile, în primul rând - pot fi estimate pornind de la experiența reunificării celor două Germanii, iar autorului i se pare de la sine înțeles că Uniunea Europeană va considera mai ieftin să integreze Moldova decât să sprijine o reunificare a ei cu România. Costurile ascunse țin de riscul „masificării politicii” într-o țară devenită brusc mai mare. „Pomanagiii” din România, cum îi numește autorul pe asistații sociali, își vor adăuga plutonul „pomanagiilor” de dincolo de Prut. Apoi, România târăște după ea o faimă nu tocmai bună: basarabenii n-au uitat trădarea din 1940 și nici comunitatea internațională faptul că statul român nu a respectat condițiile de tratament al minorităților impuse țării la Marea Unire din 1918.

Pe același site este reluată o analiză a lui Armand Goșu din revista 22 despre Grupul de la Vișegrad. În 1991, Polonia, Cehoslovacia și Ungaria formau această organizație care a avut un rol cheie în transformarea Europei post URSS. Astăzi, observă analistul, aceste țări par să se fi regrupat în cu totul alt scop: împotriva sancțiunilor impuse Federației Ruse, după anexarea Crimeii, de către Uniunea Europeană și Statele Unite. Cum s-a ajuns aici? În cazul Ungariei, Goșu pare să spună că „vinovat” este premierul Viktor Orban. După o întâlnire cu președintele Gazprom, Orban a decis sistarea livrărilor de gaz către Ucraina, blocând astfel în mare măsură varianta europenilor de a-i ajuta pe ucraineni să reziste fără gaz rusesc. Celelalte trei țări din fostul grup Vișegrad - Cehia, Slovacia și Polonia - au scos la înaintare argumentul german: interesele economice. Ele susțin că sancțiunile nu-și vor atinge scopul, în schimb lor le vor șubrezi economiile. Aici explicația lui Goșu e diferită: retragerea americană din Europa, după episodul Georgia din 2008, ar fi alimentat neîncrederea acestor state în forța constructului euroatlantic.

Multe comentarii abordează azi tema Victor Ponta ofițer acoperit. E vorba de acuzația pe care i-a adus-o premierului-candidat la președinție președintele la final de mandat Traian Băsescu. Un tablou complet al declarațiilor și clarificărilor de ordin juridic realizează cotidianul România liberă. Rezultă din el, între altele, că - dacă a fost într-adevăr ofițer acoperit al Serviciului de Informații Externe - Victor Ponta a încălcat Constituția. De asemenea, că refuzul SIE de a-l lămuri pe șeful statului care este situația premierului ar fi în afara legii.

XS
SM
MD
LG