Premierul român, Victor Ponta nu a negat că ar fi fost ofițer acoperit al serviciului de spionaj autohton, așa cum l-a acuzat președintele, dar nici nu a confirmat. Sunt „numai minciuni” a spus premierul, după ce în urmă cu o lună declarase că și dacă ar fi fost trebuia să spună că nu fusese”. Președintele nu are pe de altă parte nici o dovadă concretă care să-i susțină acuzația, doar faptul că Serivicul de Informații Externe a refuzat să-i furnizeze lista cu ofițerii acoperiți care s-ar afla în guvern.
Ultimul șef al spionajului românesc, Teodor Meleșcanu, candidat în cursa prezidențială păstrează, de asemenea, ambiguitatea: „nu pot să vă confirm, nici să vă infirm, pentru că nu am acest drept și m-aș face vinovat de săvârșirea unei infracțiuni”, a precizat Meleșcanu. Din punctul lui de vedere, însă, acest scandal afectează România pe plan extern pentru că „orice deconspirare a unui ofițer acoperit care a participat la diverse activități, presupune, în cazul în care este deconspirat o reanalizare de către serviciile partenere din alte țări, a tuturor cazurilor în care a fost prezent pe teritoriul unei țări, pornindu-se de la ideea că o asemenea prezență era ostilă”.
Luînd în considerare această explicație a fostului șef al spionajului românesc și aserțiunea președintelui român că Victor Ponta ar fi fost ofițer acoperit al Serviciului de Informații Externe în perioada 1997-2001 s-ar putea contura ipoteza că în această perioadă actualul premier ar fi fost angajat în acțiuni de spionaj în state NATO, fiindcă între 1999 și 2000 a urmat cursuri la Universitatea din Catania, din 2000 până în 2001 a făcut un stagiu pe lângă parchetele italiene antimafia, iar în 2001 a urmat un alt stagiu în domeniul infracțiunilor bancare și informatice, la Departamentul Trezoreriei din Washington. În perioada 1997-2001, Victor Ponta participă, de asemenea, la o serie de programe pe teme juridice în Franța, Cehia, Marea Britanie și Grecia. Aceste date nu demonstrează nimic, dar adâncesc suspiciunea și îi subminează și mai mult credibilitatea premeirului în fața aliaților României.
Nu se înțelege nici de ce președintele Traian Băsescu a detonat acest scandal în plină campanie electorală, deși din documentele prezentate rezultă că avea în atenție cazul încă de acum un an, de când a început corespondența cu Serviciul de Informații Externe pentru a afla mai multe lucruri. Băsescu l-a acuzat pe Teodor Meleșcanu că l-a protejat pe Victor Ponta în perioada în care era șeful spionajului românesc și că ar fi pentru prima dată când un șef al unei structuri secrete îi refuză președintelui o informație.
În condițiile în care legislația românească interzice publicarea unor informații de acest tip și deconspirarea ofițerilor acoperiți, e greu de crezut că vor apărea documente care să certifice că Victor Ponta a fost sau nu în slujba Serviciului de Informații Externe. În biografia oficială a premierului român apare că în perioada 1998-2002, acesta a lucrat ca procuror, funcție incompatibilă cu oricare altă îndeletnicire, potrivit Constituției de la acea vreme. Această incompatibilitate nu apare în nicio lege până în 2004, dar Traian Băsescu l-a acuzat pe Victor Ponta că în perioada 1997-2001 ar fi fost în incompatibilitate, tocmai pentru că ar fi lucrat ca ofițer acoperit
Într-o precizare făcută de serviciul de spionaj românesc se arată că această structură „nu este abilitată să răspundă unor întrebări de asemenea natură, chiar și în condițiile în care persoana la care se face referire nu ar fi avut nicio legătură cu instituția”. S-ar putea înțelege din această declarație că Victor Ponta ar fi avut „legături” cu Serviciul de Informații Externe, dar că acest serviciu nu poate spune mai mult din cauza dispozițiilor legale.
Situația rămâne așadar echivocă, Traian Băsescu încearcă prin această manevră să-și susțină protejata în cursa electorală, pe Elena Udrea, în vreme ce Victor Ponta îi acuză pe Băsescu și pe candidatul PNL-PDL, Klaus Iohannis că lucrează împreună „murdar” împotriva lui, deși președintele a spus deja că va boicota al doilea tur de scrutin în cazul în care candidatul dreptei va ajunge în finală.
