Linkuri accesibilitate

Cu microfonul Europei Libere în lumea afacerilor și a micilor întreprinzători la sat.

Primul „incubator” de afaceri la sat a fost deschis în Republica Moldova anul trecut, în localitatea Larga, din raionul Briceni. Administraţia satului a renovat o clădire veche, construită încă pe timpul Uniunii Sovietice, oferind spaţii pentru chirile tinerilor antreprenori din sat. Ce afaceri au fost lansate în satul Larga...

În urmă cu un an, Mariana Reu, o tânără din satul Larga, a decis să pună pe picioare o mică afacere – un salon de frizerie. Avea banii pentru ustensilele necesare, însă, din cauza preţurilor exagerate pentru chirie, risca să-şi închidă activitatea înainte de lansare. Salvarea a venit de la primărie, care tocmai deschidea un aşa-numit „incubator de afaceri” în localitate:

„Pentru sat, pentru cei care doresc să înceapă o afacere, sunt foarte utile asemenea proiecte. La sat e mai greu să lansezi ceva. Am auzit de la Primărie de acest incubator şi m-am interesat de preţurile la chirie. Mi-a convenit. Preţul pe care îl plătesc e de 12 lei pentru un metru pătrat.”

Europa Liberă: În comparaţie cu alte locaţii din sat, din regiune, e mai ieftin? Cu cât?

Mariana Reu: „Cu 80% e mai ieftin. Aşa preţuri nu găsim nicăieri. La sat frezurile sunt la 20 de lei, mai mult nu luăm.”

Astăzi, incubatorul din satul Larga găzduieşte afacerile a opt tineri antreprenori, printre care e şi frizeria deschisă de Mariana Reu, o şcoală de limbi străine, un salon de croitorie, un club de box pentru adolescenţi. Mulţumiţi sunt atât oamenii de afaceri, cât şi sătenii, beneficiarii acestor servicii, spune Viorica, o locuitoare a comunei:

La intrarea în clădirea ce găzduiește micile afaceri

La intrarea în clădirea ce găzduiește micile afaceri

„Suntem mulţumiţi, foarte! Ne este convenabil şi nouă, pentru că avem unde ne duce, la cine să ne adresăm. Tare mult înseamnă o afacere pentru un om din sat, mai ales la aşa condiţii. E minunat! E greu până capeţi clienţi. Dar dacă va fi de lucru, vor fi şi mai mulţi muncitori, de care e nevoie aici. Până când, un an, doi, trebuie de căpătat clienţi.”

Filosofia incubatorului de afaceri, explică managera instituţiei, Elena Bejenaru, este următoarea: antreprenorii care sunt la început de cale beneficiază de preţuri modeste pentru chiria încăperilor şi chiar sunt instruiţi cum îşi pot gestiona şi întreţine activitatea: „Cel mai mare privilegiu e faptul că se oferă gratis lumina, apa, îngrijirea încăperilor etc.”

Europa Liberă: Doamnă Bejenaru, dar asta nu poate continua la nesfârşit. Într-un final, care e scopul?

Elena Bejenaru

Elena Bejenaru

Elena Bejenaru: „Pentru a-i învăţa să-şi deschidă o afacere şi pentru a-i încuraja pe cei care se tem să deschidă o afacere. Preţurile sunt mari la chirie şi vă daţi seama că la sat nu mai avem aşa mulţi clienţi şi solicitanţi ca în localităţile urbane. În afară de aceasta, noi le oferim mobilierul: computere, telefon, fax etc.”

Beneficiarii afacerilor deschise în satul Larga nu sunt doar locuitorii comunei, ci şi sătenii din regiune, în total, peste zece mii de oameni, spune primarul de Larga, Radu Urechean. În plus, speră edilul, cu exemple pozitive în faţă, alţi tineri ar putea să-şi găsească un rost acasă, şi nu peste hotarele ţării: „Beneficii pentru a antrena tineretul pentru a deschide o afacere.”

Europa Liberă: Câte locuri de muncă aţi creat?

Primarul Radu Urechean

Primarul Radu Urechean

Radu Urechean: „Avem incubaţi opt persoane ca agenţi economici, dar ca persoane cred că sunt mai multe. La croitorie sunt patru persoane, la frizerie - unu, la cadastru - patru persoane etc.”

Europa Liberă: Dle primar, care-i secretul?

Radu Urechean: „Vreau ce-i nou să atrag în sat, nou şi cu perspectivă. Mă strădui să merg cu un pas înaintea tuturor. Pe cât e posibil, dar înainte!”

Primarul satului Larga spune că, în prezent, incubatorul de afaceri din localitate nu este valorificat la capacitate maximă. Ar putea găzdui mai multe activităţi - o patiserie, de exemplu, sau o sală de nunţi. Înfiinţarea incubatorului, adică renovarea şi mobilarea vechii clădirii, a costat peste două milioane de lei, bani alocaţi din Fondul Naţional de Dezvoltare Regională.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG