Linkuri accesibilitate

Mulţi dintre vârstnici se plâng că nu sunt acceptaţi să muncească, chiar dacă au o experienţă şi sănătatea le permite.

După ce au cotizat conştiincios la sistemul de asigurări sociale, pensionarii se simt o adevărată povară pentru buget. Ceea ce le poate oferi astăzi statul în schimbul banilor încasaţi este mult sub nevoile cotidiene. Pensia mică pe care o ridică o bună parte din persoanele în etate nu acoperă nici strictul necesar. Mulţi dintre vârstnici se plâng că nu sunt acceptaţi să muncească, chiar dacă au o experienţă şi sănătatea le permite, sau că sunt ignoraţi atunci când accesează serviciile medicale şi asistenţa socială.

Iată ce ne spune preşedinta Asociaţiei pensionarilor din raionul Ialoveni, Valentina Cârchelan: „Majorarea pensiilor în fiecare an este o bătaie de joc de cei bătrâni. Cum să ai sănătate cu aşa pensie, cum să ne creştem nepoţii, dacă când te duci la farmacie trebuie să laşi 500 de lei de fiecare dată pentru medicamente. Iar când ajungi la medic, unii te întreabă: „Mata te-ai uitat în paşaport înainte să vii la noi?”.

Valentina Bodrug

Valentina Bodrug

Experta în domeniul egalităţii de gen Valentina Bodrug, susţine că în Republica Moldova încă nu sunt dezvoltate servicii sociale, de reabilitare şi asistenţă pentru persoanele în etate, iar din cauză că vârstnicii nu prea sunt acceptaţi să muncească, cei mai mulţi dintre ei sunt condamnaţi la sărăcie, fapt ce creşte şi mai mult vulnerabilitatea acestei categorii de persoane:

„Ei au probleme când accesează serviciile de asistenţă socială, au probleme cu asistenţa juridică, a crescut în ultimul timp numărul cazurilor de abuz economic, psihologic, fizic şi sexual în cazul vârstnicilor. Bâtrânii sunt discriminaţi atât atunci când vor să se angajaze la lucru sau atunci când merg întro instituţie medicală..”

Reprezentanţi ai Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei recunosc că există probleme legate de modul de calculare al pensiilor, mărimea pensiilor şi indemnizaţiilor acordate bătrânilor, dar spun că bătrânii săraci şi fără îngrijitor pot beneficia de ajutorul social şi de indemnizaţia pentru perioada rece a anului, iar persoanele ţintuite la stat pot accesa serviciile asistentului personal. Un nou serviciu, pilotat deocamdată doar în câteva raioane, este asistenţa parentală pentru adulţi. Serviciul funcţionează după modelul Asistenţei parentale pentru copii şi a dat rezultate bune în raionul Ungheni.

Bâtrânii rămaşi singuri sunt luaţi să trăiască în familii, unde sunt îngrjiţi, iar pentru aceasta statul acordă o indemnizaţie asistenţilor parentali. „Serviciul respectiv poate fi dezvoltat în fiecare raion, pentru aceasta este nevoie ca autorităţile locale să planifice, să argumenteze şi să solicite de la bugetul public resursele necesare”, ne-a declarat Djulieta Popescu, şefă de direcţie din cadrul ministerului de resort.

Actualmente Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei finalizează cadrul normativ pentru alte câteva servicii noi de asistenţă pentru bâtrâni. Unul dintre acestea va oferi posibilitate copiilor care nu pot îngriji de părinţii lor bătrâni să achite costul parţial al serviciilor de asitenţă de care pot beneficia aceştia, a mai precizat Djulieta Popescu:

„Acum sunt în proces de finalizare mai multe proiecte de servicii pentru această categorie de persoane. Unul din ele vizează posibilitatea ca în cazul bătrânilor, copiii lor să poată plăti pentru unele servicii. Că sunt bătrâni care locuiesc în acelaşi sat cu copiii lor, dar ei au serviciu şi nu-I pot ajuta, dar au posibilitate să plătească pentru unele servicii, la fel şi cei aflaţi la departare îşi pot ajuta părinţii rămaşi singuri. Noi avem sunete şi de peste hotare,cu reproşuri că statul trebuie să facă, ca statul e obligat să facă pentru bătrâni, dar de responsabilităţilor lor, ale copiilor faţă de părinţii în etate se uită”.

Un studiu recent al organizaţiei neguvernamentale HelpAge International plasează Moldova pe locul 74 din 96 de ţări în ratingul anual privind calitatea vieţii pentru oamenii cu vârsta de peste 60 de ani. La baza studiului au stat 13 criterii, inclusiv durata medie a vieţii, mărimea pensiilor, nivelul de sărăcie al vârstnicilor mai mari de 60 de ani, accesibilitatea transportului public şi activitatea socială. Lista este condusă de Norvegia, Suedia, Elveţia, Canada şi Germania, iar la capătul opus al listei se situează Malawi, Mozambic şi Afganistan. Dintre ţările spaţiului postsovietic Moldova este pe penultimul loc. O situaţie mai rea este în Ucraina (82). Rusia este pe locul 65, România – pe locul 41.

În R.Moldova, aproape o treime din populaţie este pensionară. Pensia minimă este de 700 de lei, echivalentul a 50 de dolari, şi nu acoperă nici jumătate din coşul minim de consum.

XS
SM
MD
LG