Linkuri accesibilitate

Punct și de la capăt cu Vasile Botnaru și invitații săi: politologii Cornel Ciurea și Eduard Țugui (IDIS „Viitorul”).

Campania electorală îşi intră în drepturi, ar spune prezentatoarele de meteo, anunţând aversele şi descărcările electrice care urmează până pe la finele lunii noiembrie. Ca să le suportăm mai lesne şi să nu ieşim traumatizaţi din acest anotimp politic, m-am gândit să discutăm astăzi despre clasificarea partidelor în funcţie de doctrine. Oare le mai putem înşira pe o axă imaginară, de la stânga la dreapta, ca să ne dumerim la ce ne putem aştepta de la ele, când şi dacă vor ajunge să ne reprezinte în Parlament? La aceste şi alte întrebări vom căuta răspuns împreună cu invitaţii mei.

În studioul de la Chişinău al Europei Libere se află politologii Cornel Ciurea şi Eduard Ţugui, experţi la Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „Viitorul”.

Vasile Botnaru

Vasile Botnaru

Europa Liberă: De multe ori despre partidele din Republica Moldova se spune că nu ar fi doctrinare, că titulatura este departe de ceea ce ar presupune doctrina respectivă. În special despre comunişti se spune că sunt pseudo-comunişti, adică departe de idealurile doctrinelor de stânga. Dar şi despre liberali se spune că ar promova opţiuni nu tocmai liberale în accepţiunea teoriei. Acum vreau să vă rog să ne spuneţi, în linii mari, care sunt trăsăturile distincte ale stângii şi ale dreptei şi cum putem deosebi la modul practic un partid dacă e de stânga, dacă se înregimentează într-o anumită doctrină, familie etc., dacă în principiu are rost să facem ordine în sensul acesta, domnule Ciurea?

Cornel Ciurea în studioul Europei Libere

Cornel Ciurea în studioul Europei Libere

Cornel Ciurea: „Iniţial nu ar fi trebuit să facem ordine, pentru că stânga şi dreapta sunt nişte locuri pe care te plasezi. Şi doar oamenii le umplu cu conţinut. Aceasta a fost tradiţia, că în Europa stânga şi dreapta înseamnă, în cazul stângii o atenţie mai mare pentru egalitate, şi în cazul dreptei o atenţie mai mare pentru libertate. Deci, mai multă libertate, dacă vorbim de dreapta liberală şi mai puţină egalitate – atunci eşti de dreapta, liberal. Şi mai multă egalitate şi mai puţină libertate – de stânga, social-democraţi sau chiar comunist. Şi mai există o dreaptă tradiţionalistă, axată pe valori, care acceptă libertate în domeniul economic, dar vorbeşte despre autoritatea tradiţiei statului, bisericii în viaţa de zi cu zi, viaţa socială.”

Europa Liberă: Acum mai vedem o dreaptă, după dreapta pe care aţi descris-o, Правый сектор, vedem dreaptă rusă, naţionalistă. Aceea unde se înscrie?

Cornel Ciurea: „Aceasta este apropiată de cea tradiţionalistă, în mare parte păstrează aceste valori axate pe ortodoxie, pe autoritatea statului, puterea tradiţiei. Deci, este nu atât o altă dreaptă, cât o dreaptă care pune accentul pe tradiţii.

În Republica Moldova dualismul principal este un pic altul, este vorba despre vectorul geopolitic. Din această cauză stânga şi dreapta în Republica Moldova sunt specifice, ele au un pic alte conţinuturi decât stânga şi dreapta în Europa. Cu toate acestea, partidele noastre sunt bune imitatoare şi ele încearcă să introducă clivajele tradiţionale europene. Din această cauză avem Partidul Democrat care se declară social-democrat, avem un Partid Liberal tradiţionalist, dar care imită, cu mai mult sau mai puţin succes, liberalismul, avem un Partid Comunist care încearcă să reînvie respiraţia comunistă.

Deci, în ceea ce priveşte doctrinele, de multe ori avem imitaţii, dar aceste imitaţii, din punctul meu de vedere, şi aceasta este teza mea, sînt absolut necesare, pentru că noi vrem să ne racordăm la nişte standarde, la standardele europene. Or, dacă noi încercăm piaţa noastră, fermierii noştri să-i siluim pe ei, pentru a le cultiva nişte orientări europene, cu acelaşi succes siluim partidele politice, le atribuim şi introducem clivaje europene, pentru a le reorienta spre modelul european.”

Europa Liberă: Domnule Ţugui, dar în raport cu anumite subiecte concrete, de exemplu, atitudinea, ce ştiu eu de la universitate, atitudinea faţă de proprietatea privată, la comunişti, ar fi trebuit să fie clar antagonistă, gândirea proletară nu admite capitalism sau liberalism în halul în care au ajuns chiar lideri comunişti. Aici ce putem spune? Sau poate alte criterii propuneţi, unde se vede clar că există divergenţe?

Eduard Țugui la dezbaterea din studioul Europei Libere

Eduard Țugui la dezbaterea din studioul Europei Libere

Eduard Ţugui: „Înainte de toate, aceste fundamente ideologice care cumva alimentează acel spectru politic pe un eşichier de la dreapta spre stânga este o creaţie a secolului al XIX-lea, el a evoluat în timp, în funcţie de nişte realităţi sociale, însuşeşte cumva o conştiinţă generală sau cel puţin intelectuală pe anumite realităţi sociale şi reflectă cumva şi raportul de forţe dintre partidele politice ca atare, indiferent de eşichierul din care au făcut parte. În acest context, în proces de evoluţie, şi stânga, şi dreapta au cunoscut anumite metamorfoze, unele foarte radicale chiar, şi la fel, în mod special, putem vorbi despre stânga, inclusiv stânga comunistă.

Stânga europeană astăzi cu dreapta europeană s-au apropiat cumva, ambele, de centrul politic şi se revendică de fiecare dată, fie centru-dreapta, fie centru-stânga, se conturează inclusiv momentele de cotitură din istorie, cum sunt astăzi în Europa fie extrema dreaptă, fie extrema stângă, care sunt din nou discuţii separate, dar în mod particular stânga europeană contemporană a renunţat la multe dintre accepţiunile de bază ale marxismului şi discuţiile nu se mai dau de fundament, adică de a elimina proprietatea privată, de a distruge concurenţa sau de a extinde neîngrădit puterea statului. Au reuşit în mai bine de o sută de ani aceste ideologii să se transforme, să se metamorfozeze şi au reuşit cumva să îmblânzească capitalismul, inclusiv partidele sau mişcările politice de stânga au îmblânzit capitalismul împreună, evident, cu cele de dreapta sau de centru-dreapta.”

Europa Liberă: Dar şi invers, capitalismul a îmblânzit stânga, socialiştii au renunţat la gosplan...

Cornel Ciurea: „La revoluţia proletară...”

Eduard Ţugui: „Sigur. De aceasta spuneam că undeva a devenit actual, dacă nu explicit, atunci implicit, un centru politic de la care se revendică, adică fie dreapta, fie stânga. În Occident, în democraţiile avansate, principalele criterii care fac distincţia dintre stânga şi dreapta, pentru a aduce anumită claritate, inclusiv pentru electorat, sunt cele în care, spunea Cornel Ciurea, stânga este mai mult cea care a tins să păstreze acea egalitate, şi dreapta, o parte a dreptei – liberalismul, individualismul. Şi atunci se definesc de la anumite criterii socioeconomice, în mod special, adică de la gradul şi natura intervenţiei statului în economie şi în societate.

Iată, de aici, se face distincţia în Occidentul contemporan dintre stânga şi dreapta, încă o dată, dintre gradul şi natura intervenţiei statului în societate. Deci, gradul intervenţiei, adică măsura în care statul colectează bani prin taxe şi impozite de la cetăţeni şi agenţii economici, şi natura intervenţiei – cum sunt utilizaţi aceşti bani, în ce măsură, în ce direcţie sunt orientate, cât de social sunt angajate anumite politici.”

Europa Liberă: Dar când socialiştii din Republica Moldova aduc o icoană înainte de campanie, ca să-i ajute în viitoarele alegeri, aceasta nu e prea din cale afară? Socialiştii care, pornind de la tradiţia lor, nu erau foarte evlavioşi, domnule Ciurea?

Cornel Ciurea: „Sunt de acord. Toate partidele noastre, în special cele de stânga, care sunt partide eminamente laice, au acum o relaţie foarte amicală cu biserica. Şi aceasta contravine perceptelor doctrinare iniţiale.

Dar trebuie să înţelegem că astăzi ideologia partidului intră într-o coliziune puternică cu tehnologiile politice. Or, un principiu de aur al oricărei tehnologii politice este că politicianul trebuie să fie prieten cu preotul, pentru că aceasta aduce voturi. Deci, ideologia se diluează nu doar pentru că partidele noastre nu sunt consecvente, ci pentru că legea care face astăzi politica, principiile de bază, fundamentale ale politicii nu mai sunt astăzi principii ideologice, sunt principii tehnologice.

Politica s-a tehnologizat, a devenit o inginerie şi la baza oricărei inginerii stau nişte legi imuabile. Şi, dacă vorbim despre religie, atunci în mod inevitabil biserica, care este un loc unde se adună nu doar enoriaşii, ci şi alegătorii în acelaşi timp, devine un loc de acaparat şi nu mai contează de ce ideologie trebuie să fie un partid politic.”

Europa Liberă: Deci, aşa trebuie să înţelegem şi focul haric, cum se numeşte la Chişinău, adus şi de către Voronin când era preşedinte.

Cornel Ciurea: „Exact. Absolut toate acţiunile. Şi Voronin, şi Filat, şi PD-ul, toţi politicienii astăzi, dar în special cei de stânga, pentru că dreapta tradiţionalistă, din contra, este...”

Europa Liberă: …la ea acasă...

Cornel Ciurea: „...în mod organic la ea acasă, prietenă, amică cu biserica şi, din contra, o promovează. Or, când vorbim de partide liberale şi cele de stânga, social-democrate, socialiste şi comuniste, aici vedem o stridentă necorespundere, discrepanţă între ceea ce spune ideologia, doctrina partidului şi faptele reale care îi cer, o somează sau îi somează să meargă la biserică cât mai des.”

Europa Liberă: Cristian Tudor Popescu la Chişinău fiind, ne povestea într-un cerc mai restrâns despre modul în care defineşte politica Ion Iliescu, care zice că un politician adevărat nu neapărat se conduce de principii şi valori. Un politician adevărat ştie să justifice orice principii şi valori, astfel încât să fie valabile în faţa unui public, în faţa electorilor. Ţineţi minte când noi făceam băşcălie pe seama principiilor şi valorilor devalorizate, de fapt, s-a întâmplat ceea ce spuneţi dumneavoastră, politicienii au vânat votanţi, au racolat voturi cu orice preţ, uneori cu preţul compromiterii.

Cornel Ciurea: „Este adevărat. Spuneam că aceasta este chiar o lege. Noi nu prea aveam dreptul să ne plângem de acest fapt, dar în acelaşi timp vreau să vă spun că suntem societăţi, toate societăţile europene, că acest proces, a propos, vine tot din Europa, din Occident, mai bine spus, e vorba despre nişte evoluţii postmoderniste, dar acest fenomen tocmai ne face să fim din ce în ce mai flămânzi şi avizi de sensuri, de valori, de fundamente, de temelii şi, dacă vreţi, chiar de Dumnezeu, dar într-un sens mai larg, dacă poate fi un sens mai larg decât cel pe care îl utilizăm. Pentru că Dumnezeu înseamnă valori, în primul rând.

Tocmai diluarea sensurilor, pe de o parte, este o dovadă a faptului că devenim din ce în ce mai insensibili, mai pragmatici, mai mercantili, mai consumerişti. Dar în acelaşi sens, undeva în adâncul sufletului nostru, există această pâlpâială a unui foc care cere în mod imperios valori şi principii. Cuvântul nu trebuie aruncat în derizoriu, expresia domnului Lupu. Toată lumea face băşcălie, nu înţeleg de ce, pentru că în realitate noi avem nevoie de principii şi valori. Problema noastră nu este că suntem cinici şi nu le vrem, problema este că nu le găsim. Aceasta este problema.”

Europa Liberă: Băşcălia a provenit din faptul că politicienii au lăsat baltă alteori principiile şi valorile şi au negociat, de fapt, posturi, portofolii, au împărţit funcţiile algoritmic etc., etc. Acum vreau să vă imaginaţi că un radioascultător se întreabă foarte simplu: toţi politicienii, indiferent că vin de pe dreapta, de pe stânga, de pe extremele drepte, stângi, se jură că vor bine poporului, vor bine acestei ţări, dar se bat între ei. Şi atunci pe ce se bat ei, de fapt, se cotonogesc, în campanii mai ales? Cum se explică aceasta?

Eduard Ţugui: „Înainte de toate în Republica Moldova singura probabil divizare este cea geopolitică. Deci, opţiunea de dezvoltare a Republicii Moldova se traduce în nişte opţiuni geopolitice. Şi atunci, la noi mai curând dreapta însemnând la dreapta de Prut şi stânga – la stânga de Nistru, în interpretarea politicienilor din Republica Moldova. Deşi, în fond, la dreapta de Prut avem o guvernare de stânga, iar la stânga de Nistru avem o guvernare mai curând de dreapta. Pentru că au introdus o cotă unică de impozitare. De altfel, ceea ce se măsoară, o impozitare unică redusă şi una progresivistă, care taxează mai mult pe cei bogaţi, este iarăşi o diferenţă fundamentală, care se face în capitalism de centru şi stânga.”

Europa Liberă: Deci, mai curând geografică şi nu geopolitică?

Eduard Ţugui: „Da. Revenind la situaţia noastră, politicienii, în fond, se pronunţă pe această divizare. Deci, în interiorul acestor mesaje deja fiecare dintre participanţii, actorii acestui proces sigur că umplu cu conţinut foarte diferit, foarte divers, uneori contradictorii. Chiar v-aţi referit la acele partide, în mod special este evident la partidele de stânga în Republica Moldova, pentru că au ajuns să apere şi biserica, şi familia, şi tradiţia. Şi dacă observăm, pe simbolica unora dintre partidele de stânga apar brâie, simbolici naţionale sau colorite naţionale care, de altfel, sunt improprii din punct de vedere doctrinar sau ideologic.”

Europa Liberă: Unul dintre exemplele cele mai relevante ar fi situaţia în care se află un cetăţean al Republicii Moldova care deţine paşaport românesc, pus în situaţia să-l iubească pe Ponta pentru că a venit premierul român cu cadouri, dar în alegerile precedente a votat masiv cu Băsescu. Deci, este răstignit între aceste două direcţii, ambele din România, este pus în situaţia să aleagă, iată, între stânga şi dreapta, fără să-şi dea seama foarte clar care este natura divergenţei. Domnule Ciurea, dumneavoastră aţi încercat să-l ajutaţi pe omul acesta care se uită cu evlavie la tot ce e românesc, dar trebuie să aleagă între moştenirea lui Băsescu şi Ponta?

Cornel Ciurea: „Eu nu am decât să-l compătimesc pe acest alegător. Eu nu fac parte din rândul acestor oameni, nu am o problemă cu alegerile din România, pur şi simplu, nu particip, că nu am paşaport. Nu am paşaport pentru că nu vreau să particip la procesele politice ale unui stat străin, totuşi. Dar, sigur, tendinţele europene fac ca frontierele treptat să dispară şi iată că, inevitabil, suntem plasaţi într-un spaţiu politic care depăşeşte frontierele Republicii Moldova şi suntem nevoiţi să participăm la nişte alegeri care deocamdată ne par stranii.

Stranii pentru că, într-adevăr, nu cunoaştem esenţa luptelor ideologice de acolo, nu cunoaştem sensul bătăliilor politice din România. Pentru că nu avem atâta timp, nici măcar comentatorii politici nu au atâta timp pentru a urmări toate dedesubturile confruntărilor din România. Şi de aceea votul, cu siguranţă, în Republica Moldova, care va fi dat fie în favoarea unuia, fie în favoarea altuia dintre politicienii români, va fi un vot foarte emoţional.”

Europa Liberă: Dar eu nu mă refer neapărat la voturi. Eu mă refer la simpatii, mă refer la atracţie, pentru că şi Ponta a spus: „Noi suntem mai mult decât prieteni, suntem fraţi”. Prin urmare, atitudinea moldovenilor faţă de ceea ce se întâmplă la fraţii din România, măcar spiritual, măcar emoţional şi, când colo, acolo se bat doi români între ei. Aşa cum îmi spunea un coleg: „După podurile de flori era inimaginabil că în România sunt şi criminali, şi hoţi, şi corupţi”. Tot ce era românesc prin definiţie trebuia să fie bun, cu semnul plus.”

Cornel Ciurea: „Nu, categoric nu sunt de acord. Din momentul în care acceptăm cetăţenia românească, trebuie să acceptăm şi tot ce este cu semnul minus în România. Să nu ne imaginăm că în statul vecin, care credem că este un frate sau o soră totul este ideal, totul este acceptabil şi asimilabil. Şi în gospodăria fratelui de peste Prut sunt foarte multe lucruri proaste pe care va trebui să ni le asumăm şi cu care va trebui să trăim.”

Europa Liberă: Şi, eventual, să le ocolim, dacă putem, în curtea noastră.

Cornel Ciurea: „În măsura în care putem. Dar tot ce este acolo este cunoscut la noi. Pentru că politica nu diferă foarte mult în România şi în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Şi dacă aţi încerca totuşi să ne spuneţi pe ce se bat băsiştii cu pontiştii?

Cornel Ciurea: „Vă explic cu o întrebare: dar pe ce s-au bătut, de exemplu, Filat cu Plahotniuc anterior? Vreau să vă spun că la noi uneori luptele ideologice sunt mai accentuate şi mai vizibile. Deci, această ruptură între Est şi Vest este o ruptură reală. La noi este o confruntare ideologică între cei care optează în favoarea Estului şi cei care optează în favoarea Vestului. În România bătălii ideologice nu există.”

Europa Liberă: Exact. Aceasta este şi inexplicabil. Pentru că sunt în Europa, au reguli europene, atunci de ce s-ar mai bate?

Cornel Ciurea: „Dar v-am răspuns la întrebare. Pentru că vorbim de tehnologii, pentru că atunci când nu există clivaje politice clare şi reale, ele trebuie inventate. Şi aceasta o face televiziunea, aceasta o face tehnologul politic, aceasta o face image-makerul. Deci, clivajele sunt inventate. Şi acum, dacă m-aţi întrebat care este clivajul principal sau contradicţia principală, este dorinţa de a scăpa de Băsescu. De ce? Mai departe nu ştiu ce să răspund la întrebare.”

Europa Liberă: Domnule Ţugui?

Eduard Ţugui: „Răspunsul, din punctul meu de vedere, este firesc. Deci, partidele politice se luptă pentru puterea politică. Acest lucru nu l-a schimbat nimeni niciodată. Şi aici mai puţină importanţă are ideologia. Ceea ce se întâmplă în România, dimpotrivă, din nou sunt de acord, Cornel Ciurea spune, pentru că însăşi ideologia este adusă, utilizată, metamorfozată, în aşa măsură prelucrată, adusă la cunoştinţa alegătorului, care nu neapărat înţelege firul doctrinar sau ideologic, în funcţie de nişte aşteptări pe care le avea el. Și aici, dacă a fost exemplul cazului domnului Ponta în România, de aceasta spun că nu diferă atât de mult ideologia. Deci, domnul Ponta, înţelegând că pentru a deveni preşedinte are nevoie şi de o parte a alegătorilor de dreapta, cum este definită ea în România, încearcă să prezinte o campanie electorală pe un mesaj mai naţionalist ca altădată, decât făcea Partidul Social Democrat al României. De aici şi întâlnirile, participarea şi primului ministru al nostru.

De altfel, acolo, când scria Marea Unire, se avea în vedere mesajul intern, adică unirea românilor pe intern, în primul rând. Aici a fost o chestie, un joc de cuvinte simbolic, care vine, repet, doar să aducă capital politic, voturi, să se traducă doar în voturi. În fond, diferenţa, încă o dată, mai ales în România, PDL-ul, partidul când încă era sub conducerea domnului Băsescu, a participat la guvernare împreună cu PSD-ul.

Vorbeam despre impozitare care se calculează, care diferenţiază în Occident stânga şi dreapta, guvernul domnului Ponta a păstrat o cotă unică de impozitare, de 16% și unele măsuri, inclusiv de austeritate, pe care a fost nevoit să le adopte guvernul Boc în perioada de criză. Deci, din punct de vedere ideologic, cetăţeanul din Republica Moldova nu cred că ar avea anumite dileme în opţiunea sa în favoarea prezidenţialelor din România.”

Europa Liberă: Totuşi, revenind la berbecii noştri, şi este doar un proverb, şi nicidecum altceva. Înainte vreme, imediat după revoluţie, şi mult timp după aceasta, în România era ruşinos să fii de stânga. La fel după '90 în Republica Moldova cumva era jenant să fii de stânga. Acum se pare că are o anumită priză chiar che guevara-ismul, stângismul, îl vedem pe Vasile Ernu mândrindu-se cu faptul că este un exponent al stângii. Încearcă să viruseze reţelele sociale şi caută susţinători în Republica Moldova. Domnule Ciurea, făcând abstracţie de măsurările sociologice, este reabilitată deja stânga şi o lustraţie ar fi chiar imposibilă şi din punctul acesta de vedere?

Cornel Ciurea: „Eu aş spune că în Republica Moldova este profitabil să fii de stânga. Pentru că cea mai mare parte a electoratului se află pe partea stângă. Dar este foarte greu în general în această lume să fii de stânga şi, în particular, în Republica Moldova, pentru că, din păcate, stânga marxistă, chiar social-democrată, a suferit un eşec în raport cu liberalismul.”

Europa Liberă: Aceasta chiar după opt ani de guvernare?

Cornel Ciurea: „Ce înseamnă că a câştigat liberalismului? Acesta înseamnă să vorbeşti şi să accepţi vocabularul liberalismului, vocabularul partidelor liberale, că noi vorbim: stat de drept, democraţie, drepturile omului. Vreau să vă spun că acestea sunt cuvinte care nu fac parte din arsenalul de război al stângii. Cu aceste cuvinte, care sunt noţiuni ideologice, aş vrea să atrag atenţia, sunt cuvinte, termeni ideologici. Dreapta a măturat stânga, din punctul de vedere al unei lupte politice.”

Europa Liberă: Adică le-a pus în guşă?

Cornel Ciurea: „Da. Dreapta ce a făcut? Liberalismul a obligat stânga să gândească în termenii dreptei.”

Europa Liberă: I-a convertit...

Cornel Ciurea: „Da. Noi nominal, convenţional, avem stângă, dar ea este o stângă absorbită de valorile liberale. De aceasta vorbim de tot felul de hibrizi, social-liberalism, naţional-liberalism. De ce? Pentru că liberalismul a absorbit, practic, totul şi astăzi el primează, oficiază masa politică.”

Europa Liberă: Eliminarea lui Petrenco & Co din Partidul Comuniștilor, de fapt, probează ceea ce spuneţi dumneavoastră. Partidul Comuniştilor s-a dezis de radicalismul che guevara-ist al lui Antifa, tocmai ilustrând această teză.

Cornel Ciurea: „Nu. Acesta este doar un ultim acord. Tot parcursul PCRM-ului începând cu anii 1990-'93, dacă nu mă înşeală memoria, a fost o graduală cedare de principii şi valori, au sacrificat treptat, pas cu pas, principiile şi valorile. În anii ̓90 ei vorbeau foarte mult despre marxism. În anii ̓90 am avut câteva întâlniri cu Grigore Petrenco şi el era un îndoctrinat, un om care ştia pe dinafară „Capitalul” şi operele clasice ale marxismului. Astăzi el nu mai vorbeşte din aceşti termeni. Chiar şi Petrenco, aţi spus-o şi dumneavoastră, a trecut de la marxism la nişte acţiuni de o altă natură, care nu fac parte din stânga clasică. Deci, PCRM-ul, aceasta este teza finală şi probează faptul că liberalismul absoarbe treptat tot ce este de stânga.”

Europa Liberă: Deci, nu este problema doar că Voronin şi familia sa sunt oameni bogaţi? Problema este că au renunţat la osatura stângii?

Cornel Ciurea: „Au pierdut, nu au renunţat de bună voie. Au pierdut lupta ideologică cu liberalismul, ca un spirit al timpului, ca o dominantă a acestor vremi.”

Europa Liberă: Şi electoratul a observat aceasta, domnule Ţugui, sau puţin îi pasă?

Eduard Ţugui: „O mică completare înainte de toate. Deci, în acest proces, la care subscriu că s-a consumat în ultimele decenii în mod special, s-a schimbat nu doar stânga, s-a schimbat şi liberalismul. Pentru că liberalismul nu doar a transformat stânga, liberalismul a devenit cumva un punct de centru, mai curând centrist cel puţin pe continentul european. În Statele Unite liberalismul este de stânga.

Deci, să nu uităm, avem două tipuri de liberalism, liberalii sunt de stânga orientaţi sau în general au un liberalism foarte larg. În contextul european chiar şi acest liberalism a fost şi el, la rândul său, transformat, pentru că este mai apropiat de centru sau cel puţin centru-dreapta. Din punct de vedere strict doctrinar sau ideologic, a avut loc o sinteză, spuneam, raportată la nişte realităţi. Pentru că una este să-ţi programezi anumite concepte abstracte, alta este să implementezi politici de o anumită sau altă natură, care variază inclusiv în funcţie de realităţile internaţionale.

Din acest punct de vedere, inclusiv în Republica Moldova, această ajustare s-a produs automat, pentru că partidele din Republica Moldova sunt mai mult doctrinare atunci când sunt în opoziţie. Noi discutăm că guvernarea cumva responsabilizează. Deci, ajunse la guvernare, oricum într-un fel sau altul partidele se apropie, diferit, evident, de centrul spectrului politic, pentru că au o serie de programe, au o serie de angajamente, inclusiv internaţionale pe care trebuie să le implementeze. Şi atunci guvernarea, încă o dată, impune preluări şi de pe stânga, şi de pe dreapta în implementare de politici.”

Europa Liberă: Ivan Turbincă când decidea cui îi dă drumul să intre în rai şi pe cine îl trimite la iad, cernea carnetul de partid. Şi dacă era de stânga, spunea: „Tu eşti în iad. Şi ceilalţi în rai”. Acum are o mare dificultate acest Ivan Turbincă, o concluzie din ceea ce aţi spus dumneavoastră: stânga şi dreapta s-au amestecat rău de tot. Dar sperăm că în alegeri oamenii se vor descurca şi vor acţiona în consecinţă. Probabil, aşa cum aţi spus, în funcţie de orientarea geopolitică, despre care vom discuta în emisiunea următoare. Mulţumesc.

Pe aceeași temă

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG