Linkuri accesibilitate

„Este foarte important ca să crească sentimentul demnității personale, atunci cetățeanul nu va mai tolera discriminarea...”


Moldovenii nu înțeleg încă sensul precis al noțiunii de discriminare.

La Chişinău, Institutul de Politici Publice a dat publicității o analiză privind percepția moldovenilor despre discriminare, realizatã de Centrul de Investigații Sociologice și Marketing CBS AXA, în cadrul unui program finanțat de Departamentul de stat american. Peste 80% din moldoveni cred că există discriminare, cam tot atâția cred cã situația nu s-a ameliorat în ultimii cinci ani și cã cei mai discriminați sunt oamenii săraci. Dar 60% declară că nu au simțit în ultimii trei ani că li s-au încălcat drepturile și libertățile. Discriminarea, o problemă numai teoretică, de care puțini se lovesc in practică?

Noţiunea discriminare intrată în uz mai cu seamă în timpul dezbaterilor pe marginea legii privind egalitatea de şanse pare să nu fie încă pe deplin înţeleasă de moldoveni spun experţii. Puţini îşi dau seama când sunt cu adevărat discriminaţi, iar şi mai puţini ştiu că a fi tratat fără prejudecăți şi stigme e un drept pe care şi-l pot revendica.

Asta ar fi una din explicaţiile de ce, potrivit sondajului, majoritatea spun că ştiu despre existenţa acestui fenomen, dar că nu s-au simţit niciodată discriminaţi. Autorii sondajului spun că din capul locului respondenţilor li s-a explicat că discriminarea ar însemna un tratament diferit bazat pe diferenţe personale sau o atitudine negativă faţă de diferite categorii. Răspunsurile respondenţilor la mai multe întrebări sugerează că aceştia subînţeleg prin discriminare mai frecvent jignire verbală, provocată de cele mai deseori de lipsa resurselor financiare şi mai puţin de vârstă sau limbă vorbită.

Directorul executiv al Institutului de Politici Publice, Arcadie Barbăroşie:

„Este foarte important ca cetăţeanul să cunoască că există lege. Dar mai cu seamă este foarte important ca să crească sentimentul demnității personale, pentru că atunci cetăţeanul va înţelege că nu va mai tolera discriminare, nu va mai tolera nedreptate şi se va adresa în instanţă.”

Deşi discriminarea unor grupuri de populaţie este considerată o problemă importantă de mai bine de 8% din respondenţi, în lista îngrijorărilor ea este plasată pe penultimul loc, după problemele ce ţin de pensii şi salarii mici, locuri de muncă limitate şi creşterea preţurilor.

Aceste îngrijorări materialiste explică de ce, potrivit cercetării, cele mai discriminate sunt considerate persoanele sărace. Acestea sunt urmate de vârstnici, persoane cu dizabilităţi mintale şi minorităţi sexuale. Printre categoriile cel mai puţin discriminate, în opinia respondenţilor, sunt bărbaţii, tinerii şi minorităţile religioase. Iar undeva la mijloc s-ar plasa persoanele HIV pozitiv, romii şi femeile.

Marea majoritate a respondenţilor condamnă discriminarea şi consideră că persoanele care discriminează trebuie să fie pedepsite prin amendă, avertisment sau chiar prin sancţiune penală şi muncă în folosul comunităţii. Pe de altă parte respondenţii se declară intoleranţi faţă de unele categorii de persoane pe care le percep mai curând prin prisma unor prejudecăţi sau mituri.

Bunăoară, întrebaţi ce cuvinte le vin în gând când aud de homosexuali, cei mai mulţi dintre respondenţi au spus „nebuni, anormali, bolnavi destrăbălaţi, proşti, perverşi”. 83% au afirmat că nu vor să accepte persoanele LGBT. Un număr aproape egal de respondenţi cred că minorităţile sexuale trebuie private de anumite drepturi, iar patru din zece spun că homosexualii ar trebui să facă închisoare.

Întrebaţi cu ce cuvinte ar asocia o persoană HIV pozitiv, respondenţii au spus „bolnav, milă, nenorociţi, pericol de infectare, izolaţi, neresponsabili, narcomani, prostituţie”. Marea majoritate din respondenţi cred că persoanele HIV trebuie să declare că sunt purtătoare ale acestui virus şi că trebuie să beneficieze de o protecţie socială adecvată din partea statului. Fiecare al doilea respondent crede că persoanele HIV ar trebui să fie izolate şi separate de celelalte persoane atât la instituţiile medicale, cât şi la cele de învăţământ. 30% din respondenţi spun că persoanele HIV nu ar trebui să utilizeze mijloacele de transport în comun.

Majoritatea respondenţilor cred că toleranţa şi respectul pentru cultura şi tradiţiile altor persoane, de rând cu libertatea, dreptatea şi egalitatea între oameni s-ar afla la coada valorilor ce sunt respectate în Moldova. Asta ar explica în mare parte, spun experţii, de ce discriminarea pare a fi în continuare o noţiune din registrul teoretic, si puţini sunt acei care se încumetă să o combată în viaţa cotidiană.

XS
SM
MD
LG