Linkuri accesibilitate

Despre d-book și alte istorii: un reportaj de la Tîrgul Internațional de Carte de la Frankfurt.

Greu de redat în cîteva cuvinte amploarea și, implicit, importanța Tîrgului Internațional de Carte de la Frankfurt! Dacă sînt întrebat de ce, aș răspunde că, dincolo de numărul sutelor de edituri și de agenții de presă prezente, catalogul evenimentelor (expoziții, conferințe, dezbateri, lansări și prezentări de carte etc.), pe care l-am primit în prima zi de la Serviciul de presă, însumează nu mai puțin de 950 de pagini; iar pe fiecare pagină sînt înregistrate cîte 4-5 manifestări. Pentru un editor, a fi prezent la Frankfurt a devenit ceva elementar. Pentru a face să se audă despre tine este însă o adevărată artă, dublată de o competiție de idei și inteligență.

La standul Finlandei

La standul Finlandei

Invitatul special al acestui an, Finlanda, ține pariul, cu o prezentare simplă, sobră, modernă – sute de cărți sînt expuse pe un singur aliniament al unui stand construit în cerc – cu două trei-încăperi la fel de simple, unele goale în fapt, în care poți obține, stînd la coadă, autograful unui scriitor sau pot fi lăsați copii să se joace în lumea lor, cît timp părinții ascultă în spațiul alăturat, Finlanda Café, scriitorii care se succed în dezbateri și prezentări de carte finlandeză.

Între ei, un nume apreciat și îndrăgit este cel al scriitoarei Sofi Oksanen, provenită dintr-o familie mixtă - mama este estonă - ale cărei cărți sînt, în mare măsură, evocări ale trecutului comunist al Estoniei, republică baltică sovietică pînă în 1991. Sofi Oksanen s-a lansat cu volumul „Epurare” (Premiu Femina 2008, pentru un roman străin în Franța), urmat de un alt bestseller, „Vacile lui Stalin”, ambele cu numeroase traduceri în toate limbile de circulație.

Ca întotdeună, Tîrgul de la Frankfurt are două componente, cea comercială, negocierea și încheierea de contracte, mai puțin vizibilă, și cea de punere în evidență a unor politici culturale, a unor țări, a expresiei aprecierii față de carte și, în fond, de cultura proprie, națională. De aici diversele concepte și investiții pentru a da standurilor o înfățișare cît mai atractivă, dublată în numeroase cazuri, dar nici pe departe, într-o majoritate a standurilor, de expunerea inteligentă a cărții.

La standul Cehiei...

La standul Cehiei...

Între fostele state comuniste, aș spune că anul acesta domină prezentările, ca design și idei, ale Estoniei, Cehiei și Ungariei. Estonia impune prin eleganță, Cehia prin abordarea clară a subiectelor – aniversarea lui Bohumil Hrabal și scriitorii cehi de astăzi - iar Ungaria prin expunerea cărții de artă și istorice, evidențiind propria cultură, și, detaliu amuzant, prin adoptarea unui obicei occidental, acela de a te face să te simți bine, oferindu-ți un… expresso, o cafea, în timp ce răsfoiești o carte…

Standul românesc, după cîțiva ani buni de rătăcire și cădere jenantă în anonimat, a redevenit frecventabil, cu o bună prezentare a cărții despre care ne-a vorbit, simplu și concis, responsabila sa, dna Luminița Corneanu. De semnalat, la standul românesc vor fi prezentate la sfîrșit de săptămînă cîteva cărți de interese, între care domină, „Kinderland” a scriitoarei Liliana Corobca, ce descrie cu mult talent un sat moldovenesc rămas sub imperiul copiilor și al bătrînilor, după ce părinții au plecat toți la muncă în străinătate.

Lumea occidentală a fost ca întotdeuna, cu expuneri extrem de elegante (Catalonia, în special și cele ale Italiei), gălăgioasă și aglomerată la standurile franceze și americane, în liniște și pace la cele frumoase, dar mai puțin frecventate ale Americii Centrale și de Sud. Americanii s-au distins anul acesta cu extinderea unei inovații, expunerea doar a unor machete de carte. Francezii, editura Gallimard în special, au fost luați prin surpriză joi, cînd s-a anunțat că Patrick Modiano este laureatul premiului Nobel pentru literatură. După un moment de surpriză, cînd la centrul de presă, ziariștii germani și anglofoni, întrebau cu mirare «dar, cine este Modiano?», presa a năvălit la standul Gallimard. Editura a reacționat în mod remarcabil, rapid, și astăzi un afiș mare anunța cu mîndrie evenimentul!

Am lăsat la sfîrșit, un eveniment, despre care se va vorbi cu siguranță, lansarea astăzi, de către o companie din China, a primelor cărți denumite d-book. La standul în cauză am stat de vorbă cu profesorul Martin Woesler, sinolog și specialist în cultura comparată la o Universitate de la Roma și președinte al Editurii Presa Universitară Europeană cu sediul la Bochum, în Germania. L-am întrebat ce aduc nou aceste cărți, de dimensiunea unei agende de buzunar și prevăzute cu coduri electronice. Martin Woelser:

„Aceste d-books pot fi citite, pentru prima dată, cu ochelarii Google. Și este pentru prima oară cînd ochelarii Google pot fi folosiți pentru lectura unei cărți. Ceea ce se încearcă este publicarea unei cărți pe hîrtie, care poate fi citită în mod obișnuit. Dar textele, în interiorul ei, sînt foarte scurte, iar la fiecare din aceste texte este atașat un cod electronic (bar code) care poate fi scanat cu orice smartphone – Apple, smartphone ca iphone, ipad. Astfel, poți urmări filme, video-clipuri despre conținutul, povestea, textului pe care tocmai l-ai citit.”

„Cărțile se numesc, deci, d-book și sînt distribuite de Editura de Presă Universitară Europeană în Europa și sînt invenția unei companii chineze din Nanking, cu care colaborăm și care se numește The Red Chamber Dream World (Camera roșie a lumii de vis). Cărțile sînt vîndute deja în China…”

„În momentul de față – ne-a precizat profesorul Martin Woesler - cărțile sînt tipărite concomitent în trei limbi, în germană, în enegleză și în limba chineză, iar toate au apărut pe piață cu numai două zile în urmă. Sînt, deci, disponibile și au fost deja 15 de mii de persoane în acest scurt interval de timp care au descărcat programul de pe internet pentru a citi aceste volume cu smartphonul.”

XS
SM
MD
LG