Linkuri accesibilitate

Ion Tăbârță: „Ucraina nu se mai vede în Comunitatea Statelor Independente”


Summitul CIS de la Minsk, 9 octombrie 2014.

Summitul CIS de la Minsk, 9 octombrie 2014.

Diana Răileanu în dialog cu directorul adjunct al institutului Politicon.

La Minsk are loc summit-ul țărilor CSI, un summit marcat de tensiunile ruso-ucrainene și de pozițiile diferite ale fostelor republici sovietice față de planurile de integrare promovate mai ales de Rusia. Despre starea actuală și viitoare a CSI a discutat Diana Răileanu cu Ion Tăbârță, directorul adjunct al institutului Politicon. Prima întrebare a fost: va aduce summit-ul de la Minsk vreun progres pentru criza din Ucraina?

Ion Tăbârţă: „Situaţia din Ucraina este mult prea complicată ca să fie rezolvată într-un astfel de format. Ştim foarte bine: conflictul din Ucraina este un conflict ruso-ucrainean, iar statele CSI nu sunt acei actori internaţionali care pot cumva influenţa Federaţia Rusă să-şi revizuie politicile sale în estul Ucrainei. Mai degrabă, aceşti actori ar fi în partea vestică a continentului european, dar, în special, ne referim la Statele Unite ale Americii. Aceştia sunt actorii care la momentul actual cumva pot determina Federaţia Rusă să-şi schimbe optica şi modalitatea de comportament în conflictul din estul Ucrainei. Iar summit-ul CSI este un summit formal, anual, aşa că nu putem să avem mari aşteptări de la el în privinţa influenţării pozitive asupra conflictului din estul Ucrainei.”

Europa Liberă: S-a anunţat participarea preşedintelui Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, la acest summit. Însă nu este clar dacă preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko vine în capitala Belarus. Potrivit agenţiei Interfax, care citează surse ale organizatorilor, Ucraina va fi, cu siguranţă, reprezentată de ambasadorul ucrainean la Minsk. De fapt ce înseamnă în limbaj diplomatic delegarea unui ambasador la o asemenea întâlnire?

Ion Tăbârţă: „Înseamnă, în primul rând, că Ucraina nu se mai vede în CSI. Şi chiar dacă ea formal nu a făcut anunţul despre ieşirea din această organizaţie, deja această organizaţie nu mai reprezintă pentru ea o perspectivă şi este încă un semnal că de fapt orientarea geopolitică a statului ucrainean este cu totul alta. Ne referim la vectorul vestic şi, desigur, ne referim aici la Uniunea Europeană. Iar în ceea ce priveşte reprezentarea unei persoane, el are, mai degrabă, acea misiune de observator. Ambasadorul, dacă vor fi semnate anumite documente, la sigur, nu le va semna sau Ucraina nu va face parte de la aceste acorduri semnate la summit-ul de la Minsk. Adică este un semnal transmis comunităţii internaţionale, este un semnal în special trimis Federaţiei Ruse, că spaţiul CSI nu mai reprezintă o perspectivă pentru Ucraina.”

Europa Liberă: Preşedintele Aleksandr Lukaşenko se pare că este nemulţumit nu doar de deciziile economice, dar şi de cele politice ale Federaţiei Ruse. Şi se pare că Ucraina ar avea un aliat în persoana preşedintelui Belarus. Acesta a declarat, bunăoară, că nu va sprijini ideea de recunoaştere a suveranităţii teritoriilor ucrainene ocupate, din Doneţk şi Lugansk. Aceeaşi părere o are şi despre anexarea ilegală a Crimeii. Puse cap la cap cu o altă declaraţie de zilele trecute, că CSI este într-o perioadă dificilă, de schimbări radicale, ce să înţelegem, domnul Tăbârţă? Că Federaţia Rusă nu mai are influenţa de altă dată în cadrul CSI?

Ion Tăbârţă: „De fapt Federaţia Rusă niciodată nu a avut influenţă în totalitate în CSI asupra tuturor statelor. Noi aici putem împărţi statele CSI în două grupe. Cele care se subordonează geopolitic Federaţiei Ruse, şi Belarus face parte din aceste state, sau poate anumite state din Asia Mijlocie, şi statele care fie că au dorit să aibă o politică mai autonomă faţă de Federaţia Rusă, fie că la un moment dat şi-au ales alt model de dezvoltare decât cel rusesc. Aici, desigur, ne referim în primul rând la Republica Moldova, Ucraina şi Georgia. Referitor la ceea ce a declarat domnul Lukaşenko, mai degrabă putem spune că Belarus la momentul dat a adoptat o politică neutră faţă de conflictul din Ucraina, ca, practic, toate statele CSI. Iar faptul că ele nu recunosc anexarea acestor teritorii, mă refer, desigur, aici la Crimeea, oricum nu este un lucru nou. Ne aducem aminte de anul 2008, conflictul din Georgia, şi după ce Abhazia şi Osetia de Sud şi-au declarat independenţa şi ieşirea lor din statul georgian, niciun stat din CSI, afară de Federaţia Rusă, nu a recunoscut independenţa acestor state. Ceea ce de fapt atunci a determinat conflictul dintre Putin şi Lukaşenko din anii 2009-2010. Cu excepţia Venezuelei şi nu mai ştiu ce stat de prin zona Pacificului, altcineva nimeni nu a recunoscut independenţa republicilor rebele georgiene. De fapt acum scenariul se repetă şi cu toate că anumite state din CSI sunt pro-ruse, oricum ele au temerile sale faţă de anumite anexări teritoriale care pot veni din partea Federaţiei Ruse. Susţinând politica rusă de anexare a unor teritorii de la statele vecine, azi te poţi pomeni o cu astfel de reanexare teritorială în propriul stat.”

Europa Liberă: Spre final, vreau să ne referim la o probabilă întâlnire între preşedintele rus, Vladimir Putin, şi preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, de săptămâna viitoare la Milano, unde va avea loc un summit al liderilor europeni şi asiatici. Credeţi că o astfel de întâlnire ar fi mai benefică şi ar putea produce o decizie?

Ion Tăbârţă: „Este un semnal că Ucraina doreşte internaţionalizarea conflictului din estul Ucrainei. Şi, totodată, preşedintele Poroşenko vrea să implice în acest dialog actori europeni care ar putea cumva să influenţeze anumite acţiuni ale Federaţiei Ruse. Şi, totodată, este un semnal că Poroşenko acolo vede statul ucrainean şi de fapt indirect Poroşenko vrea să ne spună că există un document unde Federaţia Rusă şi alţi actori internaţionali se angajează sau s-au angajat în anul 1994 să respecte integritatea şi suveranitatea statului ucrainean. Este evident că Poroşenko mizează pe filiera europeană în soluţionarea conflictului din estul Ucrainei.”

XS
SM
MD
LG