Linkuri accesibilitate

Fiecare al patrulea aspirant la fotoliul de deputat este profesor, în cea mai mare parte din afara Chişinăului.

Continuă înscrierea candidaților pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie. Radio Europa Libera a vrut sa stie cum s-au alcatuit listele de candidati, ce meserii au cei care vor sa-i reprezinte pe moldoveni in viitorul Parlament, citi sunt barbati, cîte femei… Dacă la începutul anilor '90, în R. Moldova ofertele de candidaţi ale partidelor politice includeau mulţi agronomi şi ingineri, la scrutinul din acest an, indiferent de formaţiune şi de doctrină politică, cei mai mulţi pretendenţi la fotoliile de deputat sunt jurişti, economiști şi dascăli. Ce pondere au tinerii pe listele electorale si unde sunt cei mai mulţi oameni în vârstă?

Fie că avem de a face cu partide de dreapta sau cu partide de stânga, aproape fiecare al patrulea aspirant la fotoliul de deputat este profesor, în cea mai mare parte din afara Chişinăului.

După meserii, dascălii sunt urmaţi îndeaproape de jurişti şi de economişti, care au o pondere în jur de 20%. Cu cât media de vârstă a echipei este mai ridicată, vom regăsi mai mulţi ingineri şi agronomi. Şi dimpotrivă, dacă oferta de candidaţi conţine mai mulţi tineri, vom vedea o diversitate de profesii, mai ales pe segmentul socio-uman.

Directorul adjunct de la Institutul de Cercetări Juridice şi Politice al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Victor Juc, afirmă că numărul mare de jurişti şi economişti pe liste înseamnă profesionalizarea ofertelor electorale. Cât despre profesori, expertul susţine că aceştia reprezintă formatorii de opinie ai partidelor din teritoriu.

„În Parlament trebuie să fie oameni profesionişti: jurişti, economişti, politologi, specialişti în relaţii internaţionale, care să poată înţelege conţinutul proiectelor de legi, scrise de către Guvern mai mult. Eu consideră că asta este o tendinţă bună. Altceva este calitatea acelor jurişti, economişti etc. Dar dacă să luăm legislatura care este acum, oamenii cunosc până la 15 - cel mult 20 de deputaţi. Restul au stat într-un anonimat total.”

Dacă în ofertele înaintate de partidele pro-europene am regăsit mulţi absolvenţi

Partidele din R. Moldova nu-s nici doctrinare, nici bazate pe clase sociale, în sensul adevărat al cuvântului, ci ele sunt ancorate geopolitic”...

de facultăţi umaniste, între care profesori de limba şi literatura română, oameni de cultură, pe listele formaţiunilor de stânga sunt prezenţi alolingvi. Iată cum explică acest fenomen Victor Juc:

„Partidele de stânga sunt compuse mai mult din alolingvi, pentru că nu este aşa o bază socială. Iar că majoritatea partidelor de stânga şi centru-stânga sunt social-democrate asta e cu totul altceva. Ele mai degrabă sunt partide geopolitic orientate spre spaţiul eurasiatic. Partidele din Republica Moldova nu-s nici doctrinare, nici bazate pe clase sociale, în sensul adevărat al cuvântului, ci ele sunt ancorate geopolitic”.

Chiar dacă s-a vorbit mult în ajun despre promovarea femeilor pe listele electorale, ponderea doamnelor variază între 20-30%. Sunt însă şi formaţiuni care au dat femeilor doar 15%. Ca şi tinerilor, femeilor li s-au rezervat locuri mai mult în partea a doua a listelor electorale.

Antonița Fonari

Antonița Fonari

În opinia Antoniţei Fonari, vicepreşedinta Consiliului Naţional al ONG-urilor şi lidera unei organizaţii de tineret, politicienii moldoveni sunt „misogini şi departe de orice principii şi valori, pe care le-au strigat sus şi tare”.

„Eu nu cred în politicieni care-s politicieni 70 de ani, pentru că la un moment dat te răsufli, la un moment dat nu mai ai din ce să te inspiri. Chiar trebuie să existe liste noi şi femeile erau o modalitate de a mai înnoi aceste liste”.

Cei mai mulţi candidaţi vârstnici îi puteţi găsi la comunişti, socialişti şi la Forţa Poporului. Cu cât partidul este mai puţin cunoscut, lista de candidaţi conţine mai mulţi tineri. Antoniţa Fonari crede că „şmecherii” din spatele acestor stratageme speră că alegătorii vor vota tineri, pentru că sunt mai inocenţi şi nepărați.

Vicepreşedinta Consiliului Naţional al ONG-urilor îndeamnă moldovenii să citească listele de candidaţi, pentru că acest lucru înseamnă, în viziunea ei, că ai respect pentru votul tău.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG