Linkuri accesibilitate

Ocrotirea doar pe „hîrtie” a rezervațiilor naturale nu este suficientă!


La mînăstirea Țîpova...

La mînăstirea Țîpova...

Doar cinci la sută din teritoriul Republicii Moldova reprezintă arii naturale ocrotite de stat.

În Republica Moldova, peste cinci la sută din teritoriu reprezintă arii naturale protejate de stat, adică întinderi de teren destinate conservării şi menţinerii speciilor de animale, păsări şi plante specifice zonei şi aflate pe cale de dispariţie. Prea puţin în comparaţie cu ţările vecine, susţin ecologiiştii moldoveni. În România, de exemplu, procentul acestor teritorii este de peste 20 la sută. Cine şi cum decide ce spaţii naturale devin protejate de stat?

Despre ocrotirea corespunzătoare a spaţiilor protejate de stat şi importanţa acestora se discută intens mai ales după tragicul incident din rezervaţia naturală „Pădurea Domnească”. La finele lui 2012, în timpul unei vânători la care au luat parte mai mulţi demnitari de stat a fost omorât cu arma de vânătoare un om de afaceri. Mai târziu s-a constatat că vânătoarea a fost ilegală, or selecţia prin împuşcare a animalelor din zonele protejate de stat, o pot face doar specialiştii care pot recunoaşte animalele bolnave şi nicidecum demnitari de rang înalt.

Pentru a spori protecţia zonelor, în acest an a fost adoptată şi o hotărâre de Guvern potrivit căreia vânatul pe teritoriul ariilor naturale protejate de stat este strict interzis.

Iuliana Cantaragiu

Iuliana Cantaragiu

Ocrotirea doar „pe hârtie” a acestor zone e prea puţin, constată experta Centrului Naţional de Mediu, Iuliana Cantaragiu. Ea spune că, deseori, localnicii şi agenţii economici din preajma ariilor naturale habar nu au că acestea sunt protejate de stat:

„În primul rând, ele trebuie întreţinute, trebuie create condiţii ca să existe acele animale, păsări, care vieţuiesc în zona ariilor protejate. Populaţia trebuie informată că ele nu trebuie să fie distruse. De exemplu, oamenii de afaceri pot desfăşura anumite activităţi economice, se poate face turism ecologic, agricultură ecologică, în anumite segmente desemnate. În primul rând, autorităţile locale trebuie să fie la curent cu toate restricţiile care sunt impuse pentru zone de arii protejate fiindcă ei sunt autoritatea care repartizează terenuri pentru tot felul de infrastructuri, dar nu poţi să faci lucrul acesta absolut oriunde şi, respectiv, necesită şi un şir mai complex de permisiuni.”

Doar cinci la sută din teritoriul Republicii Moldova reprezintă arii naturale ocrotite de stat. Cele mai importante sunt rezervaţiile ştiinţifice: Codru, Iagorlac, Prutul de Jos, Plaiul Fagului şi Padurea Domnească.

Deşi teritoriul ţării nu duce lipsă de arii care ar putea intra sub incidenţa legii care le protejează, procesul durează prea lent, constată experta Centrului Naţional de Mediu. Iuliana Cantaragiu aduce exemplul Parcului Naţional Orhei, singurul din ţară, crearea căruia a durat peste zece ani de zile şi doar după implicarea activă a organizaţiilor internaţionale - Fondul Global de Mediu şi PNUD Moldova. Experta spune că de vină ar fi presiunea din partea agenţilor economici, dar şi a demnitarilor pasionaţi de vânătoare:

„De mulţi ani se doreşte crearea unui alt Parc Naţional în zona Nistrului de Jos, în Ştefan Vodă, şi nu se poate cu tot dinadinsul, a fost şi finanţare acordată de Banca Mondială prin anii 2000, pentru a purcede acest proces, şi au fost o mulţime de piedici pentru a nu-l declara Parc Naţional fiindcă era o zonă unde vâna fostul preşedinte Voronin, vâna mistreţi, or în momentul în care o zonă este declarată Parc Naţional vânatul este restricţionat.”

Zona la care face referinţă Iuliana Cantaragiu – zona umedă a Nistrului de Jos, din raionul Ştefan Vodă, este una protejată de aşa numita Convenţie internaţională Ramsar, sub egida UNESCO. Doar că, spune experta, deseori ariile considerate de importanţă majoră la nivel internaţional sunt neglijate în ţară. Ecologiştii moldoveni speră că situaţia se va schimba odată cu adoptarea Strategiei Naţionale a Mediului, document care indică foarte clar instituţiile responsabile de îngrijirea ariilor naturale. Strategia a fost aprobată de Guvern şi, cel mai probabil, va rămâne drept moştenire viitorului Parlament.

XS
SM
MD
LG