Linkuri accesibilitate

Pavlo Klimkin: crearea unui stat în estul Ucrainei ar însemna apariţia unui nou conflict îngheţat


Harta refugiaților interni din Ucraina, 2 octombrie 2014.

Harta refugiaților interni din Ucraina, 2 octombrie 2014.

O delegație guvernamentală ucraineană s-a întâlnit la Bruxelles cu înalţi reprezentanţi ai UE şi NATO.

Kievul a cerut Uniunii Europene să nu accepte ca separatiştii pro-ruşi să-şi creeze, de facto, un stat în estul Ucrainei, pentru că asta ar însemna apariţia unui nou conflict îngheţat în fostul spaţiu sovietic, a afirmat ministrul ucrainean de externe Pavlo Klimkin, și ar periclita stabilitatea Europei. Într-un interviu pentru agenţia Reuter, acesta a cerut totodată Moscovei să-i convingă pe separatişti să renunţe la planul de a organiza luna viitoare (2 noiembrie), alegeri generale separate în regiunile Doneţk şi Luhansk.

În Ucraina sunt programate alegeri parlamentare pe 26 octombrie, iar Klimkin crede că locuitorii din estul ţării ar avea mult mai mult de câştigat participând în aceste alegeri.

Dacă vor vota separat, se va întări impresia că regiunile estice se transformă în „conflicte îngheţate ca acelea din Transnistria şi Abhazia” a avertizat ministrul de externe ucrainean.

Klimkin a precizat însă că prin aceste avertismente nu încearcă să „forţeze mâna Uniunii Europene” pentru ca aceasta să impună noi sancţiuni împotriva Rusiei, și nicisă oblige cumva NATO să ofere mai mult sprijin militar Ucrainei.

Klimkin şi alţi membri ai guvernului de la Kiev s-au întâlnit la Bruxelles cu înalţi reprezentanţi ai UE şi NATO, între care și noul secretar general al Alianţei Jens Stoltenberg.

Pavlo Klimkin a mai afirmat că guvernul de la Kiev va cere sprijinul Uniunii Europene pentru zonele din estul ţării, unde condiţiile de viaţă sunt foarte grele şi vor deveni insuportabile „în timpul iernii”.

La Washington pe de altă parte, preşedinta Băncii Centrale Ucrainene s-a întâlnit cu şefa FMI, cu care a discutat despre creditul de 17 miliarde de dolari, promis de instituţia financiară. Scopul era de a convinge FMI să renunţe la unele condiţii puse pentru eliberarea creditului promis Ucrainei.

Luna trecută, chiar Fondul Monetar Internaţional declara că Ucraina ar mai putea avea nevoie de credite de urgenţă de încă 19 miliarde de dolari, dacă situaţia din estul ţării nu se normalizează. Ceea ce nu s-a întâmplat până acum.

XS
SM
MD
LG