Linkuri accesibilitate

Vasile Botnaru în dialog cu Igor Boțan.

Igor Boţan: „Aşa-numitele partide politice fără şanse participă în alegeri pentru că vor să încerce marea cu degetul. Dar acest lucru nu este reprobabil, din punctul meu de vedere. În Republica Moldova avem actualmente înregistrate 44 de partide politice, iar în cele opt cicluri electorale ştim că nu au trecut pragul electoral mai mult de cinci partide. Dacă pornim de la această statistică, este oarecum justificată întrebarea dumneavoastră, de ce se aventurează. Aceste partide extraparlamentare fără şanse servesc drept o supapă pentru partidele cu şanse, cele aflate la guvernare care, cu trecerea timpului, din păcate, ajung la o stare de stagnare.”

Europa Liberă: Unii analişti spun că de fapt nu toate partidele sunt jucători naturali, fireşti, că ar fi teleghidaţi, că ar avea o misiune anume, să reprezinte anumite segmente false care să ia voturi de la partidele de pe aceste segmente. Este adevărat că se folosesc asemenea tehnologii?

Igor Boţan: „Cu certitudine, da. Şi în politologie, în sociologie există o denumire dedicată deja acestor partide, ele se numesc partide spoilere, adică stricătoare de jocuri pentru partidele mari. Dar iarăşi, aşa cum menţionam deja, aceste partide nici nu le pot numi un rău necesar, sunt o parte a peisajului politic şi o parte foarte importantă, pentru că cei care sunt la guvernare, partidele, şi cele care reprezintă opoziţia parlamentară trebuie să ştie că există presing asupra lor din partea unor partide care râvnesc să ajungă în Parlament.”

Europa Liberă: Teoria democraţiei sigur că le permite să existe, să activeze. Cel mai incomod se simt, probabil, acum televiziunile, care se văd silite, odată ce partidele acestea se înregistrează pe post de agenţi electorali, trebuie să le dea timpi de antenă în dezbateri, trebuie să-i trateze în mod egal cu partidele zise cu şansă sau cele care vor face viitoarea guvernare. Aici cumva se reglementează, măcar se face un clasament?

Igor Boţan: „Reglementările sunt foarte stricte. Şi trebuie să ştie radioascultătorii că statul, haznaua publică, dacă o putem numi aşa, nu cheltuieşte niciun ban pentru menţinerea partidelor mici extraparlamentare. Legislatorii au avut grijă ca aceste partide să existe pe cont propriu şi să poată avea acces la resurse doar după ce trec pragul electoral şi sunt reprezentate în Parlament.”

Europa Liberă: Atenţie! Partidele care nu trec în Parlament, dacă iau bani de la stat, sunt obligate să şi restituie banii pe care i-au luat cu împrumut.

Igor Boţan: „Exact. În Codul Electoral există un articol dedicat împrumuturilor în campania electorală, dar această clauză niciodată nu a fost activată. Deci, niciodată statul nu a format un fond special pentru creditarea partidelor în campania electorală. Acest articol este oarecum mort în Codul Electoral, niciodată statul nu a oferit credite electorale.”

Europa Liberă: Dar teoretic se poate. Oleg Brega, de exemplu, dacă ar lua bani cu împrumut acuma pentru campania sa, dacă nu trece, ar fi obligat să restituie aceşti bani.

Igor Boţan: „Este adevărat că în eventualitatea în care statul ar decide să ofere aceste credite, această decizie din partea statului nu există, deşi Codul Electoral lasă această oportunitate. Deci, niciun fel de probleme legate de această dimensiune la care v-aţi referit.”

Europa Liberă: Dar să revenim la dezbateri. Televiziunea publică, care este finanţată de la bugetul de stat va aloca timpi de antenă pentru dezbateri tuturor celor care se vor fi înscris la CEC deja. Şi atunci totuşi aceste partide, repet, zise fără şanse, au acces la fonduri publice.

Igor Boţan: „Au acces la fonduri publice, dar cred că pe fundalul lor partidele cu şanse pot demonstra că sunt mai importante şi pot pretinde că alegătorii...”

Europa Liberă: Deci fac fundal pentru virilitatea celor mari?

Igor Boţan: „Nu doar fundal. Pentru că să nu uităm că un partid cum este în prezent Partidul Liberal, care deja are o istorie parlamentară, o istorie de reprezentare în municipalitate, aici, în Chişinău, tot a fost un partid extraparlamentar. Şi datorită abilităţilor lui Dorin Chirtoacă acest partid din neant, dacă putem spune aşa, un partid cu un rating sub 0,5%, a ajuns un partid care este cotat cu şanse foarte bune.”

Europa Liberă: Dar fiţi de acord că sunt în lista celor 40 şi ceva pe care le-aţi numit, partide pe care nu le auzim cu ani de zile, doar figurează nominal în registrul formaţiunilor politice. E nevoie să se întrebe societatea la ce bun asemenea falsă „reprezentare”?

Igor Boţan: „Da, jumătate dintre partide nici nu participă la alegeri, o jumătate sau o treime nu participă. Cele care participă, o parte dintre ele sunt, aşa cum am spus, partide spoilere, sunt găoace goale, care oferă acest vehicul gol pentru tot felul de oameni cu iniţiativă sau chiar pentru aventurieri. Avem exemplul anului 2010, când un grup de aventurieri a găsit o astfel de găoace şi a participat în alegeri. Nu a ieşit nimic din aceasta. Dar acest lucru nu înseamnă că aceste partide trebuie interzise, deşi s-au întreprins în Republica Moldova anumite acţiuni în acest sens. S-a dorit, de exemplu, ca partidele care într-un ciclu sau două cicluri electorale nu depăşesc 2% din suportul alegătorilor să fie iradiate din registrul partidelor la Ministerul Justiţiei. Dar cred că această abordare nu este corectă. Aceste partide, chiar dacă sunt semi-moarte, pot la un moment dat servi ca platforme pentru oameni activi care, de exemplu, nu au foarte mult timp la dispoziţie pentru a se relansa.”

Europa Liberă: Întrebarea principială: totuşi, legislatorul a decis ca participarea la alegeri, parlamentare sau locale, să fie decisivă la această triere a partidelor? Sau partidele rămân a fi asociaţii ale unor iubitori de bere sau de fotbal, sau de orientare estică, vestică şi este treaba lor cum îşi organizează ei activităţile?

Igor Boţan: „În partea a doua a întrebării dumneavoastră aţi şi răspuns. Cred că abordarea autorităţilor moldoveneşti este una liberală. Deci, dreptul la asociere în partide politice este consacrat de către Constituţia Republicii Moldova şi părerea mea este că acest lucru nu trebuie atins.”

Europa Liberă: Dar legislatorii acum ce au decis?

Igor Boţan: „Legislatorii acum au făcut totul ca aceste partide să aibă cât mai puţine şanse. Bani nu vor avea chiar dacă vor participa la alegeri.”

Europa Liberă: Dar nici nu le interzic.

Igor Boţan: „Da. Bani nu vor avea atâta timp cât nu au reprezentare la nivel local şi la nivel naţional în Parlament. Legea partidelor şi Legea finanţării partidelor prevede finanţarea de la buget doar a partidelor cu un anumit grad de reprezentativitate şi proporţional cu această reprezentativitate. Deci, aici lucrurile sunt foarte clare. Acces la mass-media, de asemenea. Am văzut că Comisia Electorală Centrală, deopotrivă cu Consiliul Audiovizualului au elaborat Concepţia de reflecţie şi vedem că trierea, aşa cum o numiţi dumneavoastră, este una foarte strictă. Şi aceste partide, dacă sunt, au reprezentanţi geniali, îşi pot crea o cale, o cărare spre Parlament. Altfel cred că nu au absolut nicio şansă. Deci, au avut grijă parlamentarii ca aceste partide să rămână în starea în care sunt sau să devină partide spoilere.”

Europa Liberă: Adepţii trierii, am preluat termenul, nu-mi aparţine, spun cu referinţă la experienţa americană, că un sistem democratic, unde se alternează măgarul cu elefantul, este ideal pentru că această competiţie între doi poli care, de bună seamă, au şi experienţă, şi propun alternative fezabile, realiste, împing societatea înainte. Când va ajunge şi Republica Moldova să aibă o asemenea competiţie?

Igor Boţan: „Eu cred că experienţa americană şi britanică nu poate fi repetată cumva sau reprodusă în ţările continentale ale Europei, cu atât mai mult în Republica Moldova. Deci, ceea ce se întâmplă în America şi în Marea Britanie sunt lucruri exclusive din punctul meu de vedere. Această experienţă trebuie studiată foarte minuţios, dar trebuie să înţelegem: condiţiile şi cultura politică, că aici momentul cheie este cultura politică a maselor largi, nu pot fi comparate în Republica Moldova cu cultura politică din Marea Britanie sau Statele Unite. De aceea nu trebuie să ne facem niciun fel de iluzii. Deocamdată am văzut raportul Misiunii OSCE, aşa-numitul needs assessment, necesităţile pentru alegeri, şi am văzut că este un raport care dă o notă destul de înaltă pregătirii de alegeri în Republica Moldova şi drepturilor partidelor politice.”

Europa Liberă: Într-un cuvânt, partidele care există astăzi în registrul Ministerului Justiţiei sunt vehiculele necesare, chiar dacă în campania electorală parte din ele sunt spoilere, aşa cum spuneţi dumneavoastră?

Igor Boţan: „Da, aceste partide sunt necesare, ele sunt de rezervă şi ele sunt un indicator că libertatea de asociere în partide politice în Republica Moldova este la un nivel foarte-foarte bun.”

XS
SM
MD
LG