Linkuri accesibilitate

De ce nu sînt reprezentate suficent femeile la alegerile parlamentare din R.Moldova. Un reportaj de Alla Ceapai

Mai multe organizaţii neguvernamentale din Republica Moldova au analizat cum sunt reprezentate femeile în listele de candidaţi ale celor 15 partide care s-au înregistrat, vineri, primele în cursa electorală. Activiştii au ajuns la concluzia că nici un concurent electoral din cei 15 nu are o reprezentare echilibrată a femeilor şi a bărbaţilor. Deşi prezenţa medie a femeilor pe liste este de 30 la sută, pe locuri eligibile este sub 20 la sută. Relatează Alla Ceapai.

„Mai întâi doamnele” – aceasta expresie consacrată cel mai puţin se referă la clasa politică din Moldova. Este concluzia la care a ajuns un grup de activişti promotori ai egalităţii de gen, după ce au analizat listele de candidaţi prezentate de primii 15 concurenţi înscrişi în cursa electorală. Analiza preliminară arată că în medie femeile sunt reprezentate în proporţie de 30 la sută pe liste. În cei 20 de ani de la primele alegeri parlamentare democratice o proporţie similară a fost înregistrată doar în parlamentarele din 2005, când ponderea femeilor pe liste constituia 29 la sută. Alexei Buzu de la Centrul parteneriat pentru Dezvoltare spune că timp de un deceniu clasa politică practic nu a realizat schimbări semnificative la capitolul reprezentarea echitabilă a femeilor în procesul electoral:

„Într-un deceniu am avut un progres de 1%. Şi asta sunt doar datele preliminare. Nu ştim dacă înregistrarea altor candidaţi o să schimbe raportul spre pozitiv sau negativ.”

Dintre cei 15 concurenţi electorali înregistraţi, doar două partide extraparlamentare Partidul Democraţia Acasă şi Partidul Renaştere au o reprezentare a femeilor pe liste de peste 40 la sută. La celălalt pol este un alt partid extraparlamentar Forţa Poporului cu16 la sută femei pe listă.

Cât priveşte partidele parlamentare, cele liberal democrate, PLDM, PD, PL şi PLR, ating în medie cota de 35 la sută, iar PCRM – de 26 la sută.

Deşi prezenţa femeilor pe liste a crescut, şansele candidatelor să ajungă în fotoliu de deputat au rămas aceleaşi sau chiar s-au minimalizat, spun reprezentanţii societăţii civile. Şi asta pentru că în continuare prezenţa femeilor sporeşte la capătul listei de candidaţi. Din numărul total de 409 de femei, doar 28 sunt poziţionate pe primele 10 locuri în listele celor 15 partide, spune Alexei Buzu:

„Există un risc ca în următorul parlament să avem mai puţine femei decât în cel prezent, chiar dacă vedem că prezenţa absolută a femeilor pe listă este mai mare. De ce? pentru că cel puţin la 2 partide PLDM şi PD pe primele locuri se află candidaturile ministrelor. Şi dacă se întâmplă scenariul ca acestea partide reuşesc după alegeri să formeze o alianţă, presupunem că dumnealor o să opteze pentru funcţia de ministre, iar pe locurile următoare prezenţa femeilor este mică.”

Bunele intenţii de asigurare a echilibrului de gen, intenţii care se regăsesc tocmai în două proiecte de legi şi în nenumăratele promisiuni ale liderilor coaliţiei de guvernare se pare că au rămas vorbe în vânt sau au fost uitate premeditat prin sertare, spune directoarea executivă a Clubului Politic al Femeilor 50X50 Ecaterina Mardarovici. Un proiect de lege care impune partidelor pentru prima dată o cotă obligatorie rezervată femeilor de cel puţin 30 la sută a fost votată înainte de vacanţa parlamentară însă doar în prima lectură. Şansele ca această cotă să fie obligatorie la acest scrutin sunt minime. Şi chiar dacă ar fi, fără vreo regulă care să asigure propulsarea în primele poziţii a candidatelor, este mult prea puţin ca să garanteze vreo îmbunătăţire în ceea ce priveşte echilibrul de gen în procesul electoral, spune Ecaterina Mardarovici:

Ecaterina Mardarovici

Ecaterina Mardarovici

„Stabilirea cotei, principiul de plasament pe listă femei, bărbaţi şi sancţiuni – dacă nu sunt aceste trei nu avem nici o şansă să avem o reprezentare echilibrată pe listele de candidaţi şi în rezultat în parlament şi alte structuri decizionale. În afară de aceste trei lucruri – cota, plasarea pe locuri şi sancţiuni – avem nevoie să schimbăm un pic imaginea şi rolul organizaţiilor de femei din cadrul partidelor.”

Ecaterina Mardarovici le-a reamintit guvernanţilor că au promis şi partenerilor europeni să avanseze femeile în funcţie de răspundere. Acesta fiind unul din angajamentele din lista Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului pe care Republica Moldova s-a obligat să-l realizeze până în 2015.

Reprezentanţii societăţii civile îşi exprimă speranţa că făcând uz de dreptul de a modifica listele de candidaţi cu cel târziu 7 zile înainte de ziua alegerilor, concurenţii electorali vor da dovadă de maturitate politică şi de respect pentru principiul egalităţii de gen.

XS
SM
MD
LG