Linkuri accesibilitate

Noua geografie a exporturilor de produse alcoolice moldoveneşti (MoldStreet).

Ziarul „Adevărul” publică o analiză semnată de Dan Dungaciu cu referire la trilaterala România – Ucraina – Republica Moldova de la sfârşitul săptămânii, când premierii celor trei ţări s-au întâlnit la Kiev. Din perspectiva cercetătorului român, ar exista mai multe „capcane” în care intră România odată cu anunţarea acestei trilaterale. Ea nu-şi sporeşte cu nimic semnificaţia geopolitică sau strategică plasându-se în asemenea formate, în schimb costurile asumării rolului de lider pentru Ucraina şi R. Moldova, chiar şi în cazul, ipotetic, că este acceptat de celelalte state europene, sunt prea mari, iar beneficiile incerte, crede Dan Dungaciu. O astfel de trilaterală nu se justifică nici din punct de vedere economic, mai scrie cercetătorul, dat fiind faptul că niciuna din cele două ţări nu e în primii zece parteneri de comerţ ai României, dar nici din punctul de vedere al securităţii.

„Ce pot face cele trei state, în comun, pe aspecte privind securitatea? Aproape nimic. Oricum, mult mai puţin decât pot realiza bilateral. Ce rămâne de făcut este punerea în aplicare a parteneriatelor bilaterale de securitate, cum este cazul relaţiei Bucureşti – Kiev în ceea ce priveşte dimensiunea cyber securităţii”, continuă autorul să-şi explice viziunea. România este stat NATO, iar orice forţare a „trilateralei” pe dimensiunea securităţii ar pune România într-o situaţie delicată.

Concluzia cercetătorului este că România riscă asumându-şi incertitudinea regională şi că, într-un parteneriat trilateral, relaţia cu Chişinăul se diluează de fapt. „În actualele condiţii, după războiul din regiune încă neterminat, a crede că obiectivele României trebuie sau pot să depăşească R. Moldova este riscant şi neprofitabil. În realitate, după războiul din Ucraina, singura miză a României şi a Vestului în această regiune a rămas una singură: frontiera euroatlantică va fi pe Prut sau pe Nistru?”, îşi încheie analiza cercetătorul Academiei de Ştiinţe de la Bucureşti.

„MoldStreet” scrie despre cum s-a schimbat geografia exporturilor de produse alcoolice moldoveneşti după intrarea în vigoare a embargoului rusesc. Principala piaţă de desfacere a produselor alcoolice moldoveneşti a fost Belarus cu o cotă de 28,9%”, potrivit raportului Balanţa de Plăţi publicat de Banca Naţională a Moldovei. „Această poziţie nu este însă rezultatul unei creşteri a exporturilor spre Belarus, ci se datorează embargoului impus de Rusia, care a dus la scăderea de peste opt ori a exporturilor pe piaţa rusească”, precizează portalul. Pe locul doi se află Ucraina, cu o cotă de 11,7%, chiar dacă livrările pe această piaţă s-au diminuat cu 54%, iar pe trei a urcat SUA cu o cotă de 9,5%. Statele Unite a fost una dintre puţinele ţări, unde livrările s-au majorat în prima jumătate a anului. În pofida embargoului, Rusia a rămas în topul pieţelor de desfacere a licorilor din Moldova, pe locul şase cu o cotă de 4,6%”, mai arată „MoldStreet””.

În editorialul său din „Panorama”, Dmitri Ciubaşenco îi acuză de impertinenţă pe doi politicieni de top - Vlad Plahotniuc şi Vlad Filat. „Trebuie să fii foarte impertinent ca să faci ce-au făcut ei cu listele de candidaţi ai partidelor lor”, crede Ciubaşenco. „Deciziile lui Filat de a se situa pe prima poziţie al PLDM şi a lui Plahotniuc – pe a doua în lista PDM sunt amorale”, mai concluzionează autorul potrivit căruia „acei demnitari europeni care susţin că un astfel de comportament al politicienilor moldoveni înseamnă „eurointegrare” se pot considera pentru respectivii politicieni drept învăţători în materie de impertinenţă şi cinism”.

Raisa Lozinschi scrie într-un articol în „Ziarul Naţional” că în listele electorale ale partidelor din R. Moldova, prezentate la Comisia Electorală Centrală pentru alegerile din 30 noiembrie, sunt „cel puţin 12 reprezentanţi ai Găgăuziei”. Autoarea menţionează între altele că cei mai mulţi candidaţi originari din Gagauz Yeri sunt pe lista Partidului Comuniştilor – cinci la număr. În articol se mai arată că Partidul regiunilor, al başcanului autonomiei, Mihail Formuzal, participă în actualele alegeri într-un bloc electoral. Publicaţia nu precizează deocamdată câţi rezidenţi din autonomia găgăuză figurează pe lista blocului respectiv. Liderii blocului au precizat, după înregistrarea în calitate de concurent la CEC, că iniţial vor purta consultaţii la Moscova cu lideri ai diasporei moldoveneşti din Rusia, după care vor definitiva lista.

XS
SM
MD
LG