În vară au colectat bani de la cetăţeni pentru a restaura Fântâna Cadânei, un monument din Lipnic, Ocniţa, dedicat bătăliei lui Ştefan cel Mare cu tătarii din 1469. Acum tinerii şi-au concentrat energia pe amenajarea scuarului A.P. Cehov din Chişinău. În ce măsură le reuşeşte acest activism civic şi cum sparg ei zidul de reticență al moldovenilor? Valentina Basiul încearcă să ofere un răspuns la această întrebare.
Povestea a început atunci când au descoperit pe o pajişte din apropierea satului Lipnic, rămăşiţele unei fântâne cu cumpănă. De la localnici au aflat că fântâna ar fi fost construită încă pe vremea lui Ştefan cel Mare. Pentru că au găsit-o într-o stare jalnică, au avut ideea s-o restaureze. Iniţial se gândiseră că ar putea pune banii lor, dar şi-au dat seama că implicarea mai multor oameni ar avea un alt efect.
Natalia Munteanu, o tânără economistă din Chişinău, s-a ocupat în cadrul grupului de iniţiativă de monitorizarea felului în care au fost cheltuiţi banii adunaţi de la oameni. Ea afirmă că oamenii din Moldova sunt săritori, numai că le lipseşte iniţiativă şi încrederea că lucrurile se pot schimba.
„Noi, ca grup, ne-am propus ca prin faptele noastre să convingem şi alţi oameni să se implice, fie cu noi, fie să creeze alte grupuri. Adică noi vrem să credem că noi am fost un exemplu şi vor fi cu siguranţă şi vor fi cu siguranţă şi alţii care se vor implica”.
Pentru restaurarea fântânei au reușit să adune într-un termen-record suma de 4 mii de euro. Acțiunea pusă la cale de tineri a fost intens mediatizată, fiind lăudaţi pentru curajul de a face voluntariat adevărat. De câteva zile, aceeași tineri, cărora li s-au alăturat şi alţii, colectează fonduri pentru amenajarea scuarului din faţa Teatrului rus A.P. Cehov din Chişinău. Bloggerul Victor Chironda, cel care a venit cu ideea celui de-al doilea proiect, explică de ce este nevoie de implicare a chişinăuienilor:
„Suma pe care o colectăm o s-o folosim pentru a procura utilităţi pentru acest scuar: bănci, urne pentru gunoi, felinare şi lucrările care o să ţină de amenajarea acestora. În principiu, asta ar trebui să fie grija autorităţilor, că astfel de locuri sunt locurile unde oamenii se întâlnesc, comunică, discută, în oraşele europene. Ele sunt locurile care dau viaţă oraşului. Şi astfel de locuri la noi sunt puţine. Iar dacă un astfel de spaţiu rămâne mult timp fără activitate, fără oameni, ele mai devreme sau mai târziu este preluat de cineva şi acolo apare o construcţie. Asta este o practică care trebuie oprită în Chişinău, pentru că riscăm să rămânem fără spaţii publice”.
Până acum au colectat peste 6 mii de dolari din cele 15 necesare. Victor Chironda spune că jumătate dintre donatori sunt cetățeni moldoveni stabiliţi peste hotare. Ca şi Natalia, el susţine că la Chişinău oamenii încă nu prea au încredere în astfel de iniţiative. Totodată, el mai admite că o cauză ar fi că oamenii sunt mult prea dependenți de primar sau de stat, în general, de la care așteaptă să le rezolve toate problemele.
De ce factori depinde capacitatea de asociere a cetățenilor din Republica Moldova? L-am întrebat pe Andrei Zuza, un tânăr care a revenit în ţară după mai mulţi ani în care a studiat şi a lucrat la Londra şi care face parte din cele două grupuri de iniţiativă.
„Depinde foarte mult de educaţia fiecăruia, depinde foarte mult de valorile pe care le are fiecare om. Până la urmă, cineva vede ceva frumos în aceea să-şi cumpere o maşină cât mai scumpă, cât mai nouă. Cineva vede ceva frumos în aceea să aibă un cont cât mai mare în bancă, dar pentru unii să contribuie la ceva frumos, care-i frumos pentru toţi”.
Tinerii cu care am stat de vorbă mi-au spus că unul din factorii decisivi care transforma o idee, alteori banală, într-o „poveste de succes” este transparența. Este exact antidotul împotriva profitorilor şi falşilor lideri.
