Linkuri accesibilitate

Doru Petruți: „avem un climat cît de cît potrivit, iar populația va fi oarecum receptivă la mesajele politice”


Interviul dimineții cu preşedintele Institutului de Marketing şi Sondaje IMAS.

Sondajele nu aduc fericirea, în orice caz şi de obicei - nu chiar celor mulţi. De exemplu, nu este chiar o bucurie să afli că o majoritate a cetăţenilor cu care considerai că mergi într-o direcţie propusă ca salvatoare consideră că direcţia de fapt este greşită? Sau că, de pildă, un nou venit în politică îşi va lua cu siguranţă nişte fotolii în Parlament, din contul unor partide cu tradiţie în societatea moldovenească? Despre aceste şi alte laturi ale realităţii reflectate într-un sondaj vom discuta azi cu preşedintele Institutului de Marketing şi Sondaje IMAS, Doru Petruţi.

Europa Liberă: Aşa dar, un sondaj realizat recent, privind „Perspectiva votanţilor activi din Republica Moldova în pragul alegerilor parlamentare”, sondaj realizat de IMAS la comanda agenţiei IPN. Sondajul de acum este bazat pe o metodologie specifică, practicată de unele firme de consultanţă americane, deci este oarecum diferit de „sondajele standard” prin faptul că exclude respondenţii care nu sunt interesaţi de alegeri şi nu doresc să participe la ele. Fac aceste precizări aproape citând: o întrebare pentru un răspuns scurt: de ce aţi considerat necesar să recurgeţi la această metodologie sau altfel spus, ce a oferit în plus respectiva metodologie?

Doru Petruţi: „Ea oferă în plus o mai bună precizie privind măsurarea fenomenelor care se întâmplă de obicei înaintea unei companiei electorale. E un sondaj doar cu 30 de întrebări, dar foarte specializat pentru perioada în care ne aflăm. Un sondaj de diagnoză nu socio economica și politică, cum sunt „sondajele standard”, ci unul foarte tehnic, care într-adevăr ne-a ajutat și pe noi cumva să finalizăm de fapt o serie de măsurători care au început odată cu criza politică din anul 2013. Și să vedem cam cine se aliniază la start și cu ce anume se aliniază la startul campaniei electorale.”

Europa Liberă: Să concretizăm acuma, intrând direct în cuprinsul sondajului - o situaţie de echilibru, cum aţi remarcat chiar Dvs. în problema direcţiei spre care merg lucrurile în Republica Moldova în cea bună, în cea greşită. În general, cum trebuie să citim, din perspectiva Dvs. de sociolog, acest echilibru? E firesc, este de natură să îngrijoreze?

Doru Petruţi: „Acest echilibru se regăsește de fapt nu numai la acest indicator, ci și dacă ne uităm la rezultatele care privesc orientarea Est-Vest. S-a ajuns din nou la un echilibru în ceea ce privește Uniunea Vamală după doua-trei luni foarte optimiste. Să nu uităm de campania pro-UE care a fost în Moldova, de semnarea Acordului, de un nou val de așteptări generate de asta, care sigur este foarte greu să fie confirmat într-un termen atât de scurt. Și atunci intenția pentru Uniunea Europeană s-a întors la pragurile ei tradiționale, undeva în zona unui procentaj de 45% în ceea ce privește direcția în care merg lucrurile, indicatorul cel mai general, dar probabil și cel mai spectaculos.

Avem de asemenea un echilibru între părerile cele pozitive și cele negative, dar contează foarte mult de fapt această evoluție de la investirea guvernului Leancă. Dacă ne aducem aminte, în anul 2013 aveam pe timpul crizei politice, pe vârful acelei crize, doar 15% care mai considerau că direcția este bună. S-au câștigat niște procente foarte greu și lent în mai bine de un, aproape un an și jumătate.

Lucrurile de fapt ne spun că avem un climat cât de cât potrivit în care populația va fi oarecum receptivă la mesajele politice. Mai este mult prea departe ca să putem vorbi de un val de optimism, precum cel din anul 2009-2010, când, dacă ne aducem bine aminte acel fenomen de reinvestire a încrederii și a speranțelor cetățenilor care se făceau în proporții foarte bune.”

Europa Liberă: Clasamentul problemelor oamenilor. Ce problemă sau categorie de probleme ies în evidenţă acum şi în ce măsură s-a schimbat situaţia raportându-ne la o perioadă relevantă din trecut?

Doru Petruţi: „Problemele pe care cetățenii le identifică sunt tot de natură economică și țin de nivelul de trai și de nivelul de bunăstare. Fără îndoială, aceasta va fi una dintre cheile în campania electorală. Cine va reuși să fie mai credibil și să vină totuși cu niște soluții concrete pe plan economic, să vedem ce actori își vor asuma asta, cu ce resurse - din Est, din Vest sau bazându-se pe posibilitățile care mai sunt în Republica Moldova. Aici e una dintre cheile în campanie, aici e și, de fapt, domeniul în care populația a avut cel mai mult de suferit în anii aceștia, a fost domeniul la care așteptările au fost foarte mari.”

Europa Liberă: Într-adevăr, salarii mici, sărăcia, o majoritate a respondenţilor au spus că cele mai grave probleme sunt acestea. Dar din ce poate vă amintiţi, această ierarhizare a necazurilor, în care educaţia scumpă este undeva pe locul 6 cu doar 2.5%, este firească în general şi la case mai mari, ţări mai dezvoltate. Sau există diferenţe semnificative?

Doru Petruţi: „Să nu uităm că ne apropiem de campania electorală. Nici de luna septembrie nu putem spune că a fost o lună liniștită, ferită de mesaje, ferită de mesaje electorale. Dar în campanii electorale e normal ca cetățenii să pună presiune mai multă pe temele care îi dor foarte mult. În campania aceasta și după 4 ani de guvernare, cetățenii sunt foarte interesați ce vor pune pe masa de la bucătărie.”

Europa Liberă: Cum aţi interpreta faptul că doar un procent din respondenţi consideră, citez, „influenţa negativă din partea Rusiei” o problemă?

Doru Petruţi: „Aici e o chestiune: sondajul nu neapărat a vrut să aloce foarte mult timp identificării problemelor. Opțiunea respondenților a fost de a da doar un răspuns. Sumate, problemele dau un răspuns 100 la 100 și atunci majoritatea răspunsurilor s-au dus către problemele stringente, într-o astfel de întrebare în care oferi posibilitatea unui singur răspuns și nu a 3,4,5 variante de răspuns. Procentele legate de Rusia, de situația politică, contextul de aici, tema europeană, o să pară puține. Închipuiți-vă pe cineva pentru care problema Rusiei ar conta mai mult decât problema nivelului său de trai. Asta înseamnă ca e o temă care are vizibilitate, deranjează într-o anumită măsură, dar sunt sondaje mai specializate pentru a măsura chestiunile astea ce țin de problemele populației, atât la nivel național, cât și la nivelul gospodăriei. Tot în topul problemelor vedem că a rămas corupția, lucrurile care se întâmplă în politică, semnalele pe scena politică, semnalele populației sunt destul de clare.”

Europa Liberă: La întrebarea „Dacă astăzi ar avea loc un referendum privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea vamală Rusia-Belarus-Kazahstan, au răspuns „pentru” - 48 % ? Dvs. cum ați explica acest răspuns, măcar şi din motivul că din Uniunea Vamală nu a venit, practic, nicio rublă, în comparaţie cu UE, de exemplu? Și lucrul ăsta este cam greu nu de observat de toată populația?

Doru Petruţi: „Acest indicator, vedeți ultimii trei ani, a avut o evoluție foarte constantă, el a stat pe un interval pe 45-50%. Mesajele au fost susținute inițial de președintele Voronin și asta a contat foarte mult, a dat un start de peste 30% acestei idei, chiar dacă ea propriu zis nu a existat, nici nu trebuie să existe. Oamenii, să știți, își expun păreri despre lucruri care nici nu există.

Limbajul utilizat a fost unul foarte simplu, cauzale ușor de înțeles pentru persoane chiar și cu studii foarte scăzute, pe când limbajul Uniunii Europene e ceva mai complicat, mai de durată, cu proiecții pe termen mediu și lung, sau foarte lung, un limbaj care a conținut tot timpul standarde, proceduri, tot felul de lucruri care i se cer Republicii Moldova. În aparență, prima dată ți se cere să faci ceva, ți se cere să muncești, se impun niște condiții. Pe când limbajul Uniunii Vamale a fost întotdeauna - ni se dau lucruri, dacă... Atunci ni se dadeau gaze sau alte avantaje de natură economică.”

Europa Liberă: 71% au condamnat acțiunile Rusiei în Ucraina, pe de altă parte, 44% doresc apropierea de Rusia, ţara care sancţionează Republica Moldova şi o ţine scindată teritorial, asta cum s-ar explica?

Doru Petruţi: „Aici e o dinamică foarte interesantă a opiniilor. Doar cu câteva luni în urmă, pe fondul situației din Ucraina, curentele de opinie majoritare erau complet altele. Rusia era susținută pentru ceea ce face în Ucraina, pentru ceea ce a făcut în Crimeea de mai bine de 2/3 din populației. Am văzut atunci efectele televiziunilor rusești foarte pregnant reproduse de cetățenii Republicii Moldova - iată că numai în câteva luni văzând ororile probabil și ale războiului, și ce urme a lăsat acesta în Ucraina, au avut loc schimbări dramatice de opinie și acum susținerea acțiunilor Rusiei dacă nu mă înșel este de până la 20%.

Cu toate acestea, indiferent chiar și pe fondul, dacă vă aduceți aminte, de cele două-trei luni de campanie foarte intensă de promovare a UE moldovenii încă nu sunt pregătiți să spună foarte apăsat lucruri negative la adresa Rusiei. Chiar și cei cu valori orientate spre vest, chiar și cei care își trimit copiii la studii în Europa sau cei care lucrează sau au rude acolo totuși trag cu ochiul și spre Est și spun că relația cu Rusia ar trebui să fie măcar menținută, dacă nu și îmbunătățită.”

Europa Liberă: În final, cinci partide, potrivit sondajului, ar accede în Parlament: în mod tradiţional PCRM cu 23,4% din sufragii, PLDM - 18,6% voturi, PDM - 10,7%, PL - 6,3%, dar şi o formaţiune condusă de controversatul om de afaceri Renato Usatîi – cu 6,7%. O altă surpriză, PSRM ar rămâne pe dinafară cu doar 2,8 %. Dvs. cum priviţi această schimbare în landşaftul politic moldovenesc?

Doru Petruţi: „În primul rând, în toată perioada asta au fost foarte multe măsurători, pentru noi nu sunt surprize, sunt măsurători efectuate la fiecare o luna, două, trendurile se știu foarte bine. Aicea într-adevăt este esența acestui sondaj. Ne întoarcem un pic în anul 2013, când PCRM era aproape de 40% in intentiile de vot. Ei au pierdut undeva vreo 15%, care de fapt nu au mai reușit să fie capitalizate de PLDM și PDM, și PL. Iar aceste 15% au constituit un fel de bazin electoral pentru tot felul de proiecte politice: unul din ele se duce la dl Dodon, iar celălalt este exploatat de dl Renato Usatîi.

Lucrurile de pe stânga seamănă foarte mult și cu situația din dreapta: și pe dreapta a existat și există același nivel de așteptări de a crea o alternativă spre care probabil cei dezamăgiți de prestația partidelor pe dreapta și o parte din indeciși să meargă. Foarte multe luni s-a vorbit despre proiectul dlui Sturza, el nu s-a mai materializat, dar această așteptare încă este în electorat și dacă se va întâmpla chiar și în campania electorală, ea va găsi o expresie relativ asemănătoare de peste 6,7%, precum proiectul dlui Usatîi. Acum despre conținutul proiectului dlui Usatîi. Eu sper foarte mult că politicienii nu se vor specializa pe partituri muzicale și pe concerte și o să ofere electoratului totuși programe cu soluții măcar la problemele economice și la chestiunile astea care se întâmplă în regiune.”

XS
SM
MD
LG