Rezultatele unui nou sondaj de opinie difuzate cu o zi înaintea începerii campaniei electorale, sugerează că în parlament vor intra la 30 noiembrie numai cinci partide: patru actuale plus partidul controversatului om de afaceri Renato Usatîi, oricare va fi acela. În afară de șansele partidelor la alegeri, sondajul efectuat de IMAS la comanda agenției IPN mai atestă o ușoară creștere a numărului adepților aderării la NATO, pe fundalul crizei ucrainene. Relatează Alla Ceapai.
Comparate cu datele mai multor cercetări care au reflectat şi criza ucraineană, proaspătul sondaj surprinde o schimbare de atitudine a moldovenilor faţă de situaţia din ţara vecină. Dacă în sondajele anterioare moldovenii îndreptăţeau oarecum acţiunile Rusiei din Ucraina, inclusiv anexarea Crimeii, cel prezentat astăzi arată o dezaprobare covârşitoare a comportamentului Kremlinului în criza ucraineană. 71 la sută dintre respondenţi spun că nu sunt de acord cu acţiunile Federaţiei Ruse, iar un număr aproape egal de respondenţi se declară foarte îngrijoraţi de o eventuală încercare a Moscovei să invadeze Moldova. Această îngrijorare explică în mare parte şi uşoara creşte a numărului adepţilor aderării Moldovei la NATO, spune directorul IMAS, Doru Petruţi:
„Intenţia pentru NATO s-a revitalizat. Avem o creştere de 5-6 % faţă de pragurile cu care ne obişnuisem în anii trecuţi. A revenit, practic, la un 22-23 la sută, prag pe care l-am mai văzut în sondajele cu ceva ani în urmă.”
Îngrijorarea faţă de o eventuală invazie a Rusiei, pare însă să nu reducă şi magnetismul rusesc. Pentru o apropiere mai mare a Republicii Moldova de Rusia optează 44 la sută, în raport cu 41 la sută din respondenţi care spun că vor o apropiere mai mare de Europa. Şi opţiunile faţă de proiecte integraţioniste par să revină la vechile tendinţe, după o creştere semnificativă a entuziasmului pro-european, surprinsă în mai multe sondaje realizate chiar în ajunul semnării Acordului de Asociere. Proaspăta cercetare arată că numărul celor care susţin integrarea în UE aproape îl egalează pe cel al adepţilor aderării la Uniunea Vamală. Din nou Doru Petruţi:
„47 la sută pentru UE şi 48 la sută pentru Uniunea Vamală – practic, un echilibru aproape perfect între opţiunile pentru UE versus opţiunile pentru Uniunea Vamală. Puşi să aleagă între cele două opţiuni, totuşi, se pare că există un uşor avantaj pentru orientarea estică.”
Reieşind însă din preferinţele electorale exprimate în sondaj în viitorul legislativ ponderea partidelor ce se declara pro-europene va fi net superioară celor care optează pentru apropierea de Rusia şi implicit de Uniunea Vamală. Potrivit sondajului după alegerile din 30 noiembrie în parlament ar accede 5 partide: PLDM, PL şi PD, despre care respondenţii spun că sprijină UE şi două partide percepute ca sprijinitori ai Uniunii Vamale PCRM şi partidul pe listele căruia se va regăsi controversatul om de afaceri Renato Usatîi.
Mai multe sondaje publicate în ultimele luni, tratate însă cu neîncredere până acum, oferă şanse mari de a ajunge în Parlament lui Renato Usatîi. IMAS, care s-a dovedit în ultima vreme o casă independentă de sondaje, sugerează că partidul lui Usatâi ar putea obţine mai multe voturi chiar decât PL condus de Mihai Ghimpu. Sondajul IMAS scoate la iveală că Renato Usatîi se numără printre politicienii creditaţi cu multă încredere de către respondenţi. Devansat de premierul Iurie Leancă, primarul de Chişinău Dorin Chirtoacă şi liderul comuniştilor Vladimir Voronin, Renato Usatîi îl depăşeşte la capitolul încredere pe cel care în alte cercetări se poziţionează printre primii şi anume pe liderul liberal democraţilor Vlad Filat. Iată cum explică ascensiunea controversatului om de afaceri Renato Usatîi autorul sondajului Doru Petruţi:
„Cred că el vine pe o aşteptare a electoratului de stânga. Dacă vă aduceţi aminte, anul trecut PCRM era la 39 la sută. Au pierdut practic 15 la sută. Cele 15% se pare că au găsit o opţiune legată de formaţiunea domnului Usatîi. Înclin să cred că aceeaşi aşteptare există şi pe electoratul de centrul dreapta şi de dreapta. Cred că şi o formaţiune de dreapta, pe dezamăgirile electoratului, ar putea performa chiar şi în două luni de zile cât mai este până la alegeri.”
După ce Ministerul Justiţiei a refuzat de două ori să înregistreze partidul lui Renato Usatîi, acesta a anunţat marți că va participa la alegerile din 30 noiembrie pe lista Partidului „Patria” condus de fostul Ambasador moldovean în România, Emilian Ciobu. Mai mulţi analişti sugerează că participarea în scrutin pe listele unui partid necunoscut, înregistrat de curând, ar putea diminua şansele cu care este creditat Usatîi în sondajele de opinie.
