Linkuri accesibilitate

„Prima dată în ultimii 20 de ani, oamenii au început să gândească: ce este Ucraina, ce pot schimba eu în Ucraina?”


Pe Maidanul de la Kiev

Pe Maidanul de la Kiev

Ucrainenii, trecuţi prin mai multe încercări, în ultimul an, vor merge la vot, pe 26 octombrie, să-şi aleagă reprezentanţii în forul legislativ al ţării. Deşi Ucraina e afectată de un război în regiunea de Est, la Kiev, atmosfera e încinsă de campania electorală. Societatea civilă, dar şi cetăţenii de rând, sunt porniţi, mai mult ca oricând, că făcă uz de drepturile lor pentru a promova la guvernare persoane, capabile să asigure ţării un curs de dezvoltare democratic. Această stare de spirit am simţit-o în discuţiile pe care le-am avut Kiev cu simpli cetăţeni, jurnalişti şi cu reprezentanţi ai ONG-urilor.

Ce s-a schimbat după evenimentele de pe Maidan şi în ce măsură cetăţenii s-au implicat activ ca să elimine din structurile Puterii elementele regimului autoritar ce se instalase în Ucraina, l-am întrebat pe jurnalistul Olexei Şlaevski, directorul portalului Nashi Groşi (Banii noştri):

Olexei Şlaevski

Olexei Şlaevski

„Maidanul a adus şi schimbări, dar sunt şi nereuşite, pentru că este greu să faci reforme, când în ţară ai un război, acolo se duc resurse financiare importante şi resurse umane. Acum, societatea civilă, care s-a activizat foarte mult, promovează schimbările legislative, se insistă pe transparenţă maximă, pe o deschidere cât se poate de largă a informaţiei de interese public. Acum noi putem influenţa. Dacă se promovează un proiect de lege cu interese, noi facem presiuni ca să fie retras, dacă sunt achiziţii publice cu probleme – obţinem desfacerea contractului. Un mare plus, care poate nu e atât de evident, e că, pentru prima dată în ultimii 20 de ani, oamenii au început să gândească: ce este Ucraina, unde sunt eu în Ucraina, ce pot schimba eu în Ucraina?”.

Una din primele iniţiative promovate de societatea civilă de la Kiev în asociere cu o majoritatea largă de deputaţi din Rada Supremă, după evenimentele de pe Maidan, este adoptarea Legii privind refacerea încrederii populaţiei în Justiţie, numită popular Legea lustraţiei Justiţiei. O comisie creată din reprezantanţi ai societăţii civile, Guvernului şi Radei, examinează, în baza plângerilor celor care au avut de suferit în timpul protestelor din Piaţa Independenţei, legalitatea deciziilor judecătoreşti. Magistraţii, în cazul cărora comisia va dovedi că au judecat nedrept, vor fi cercetaţi penal sau disciplinar şi vor trebui să plece pentru totdeauna din sistem. Iată ce ne spune avocata Marina Solovieva, membră a Comisiei pentru lustraţia Justiţiei:

Marina Solovieva

Marina Solovieva

„Fiecare caz care ajunge la noi este, fără îndoilă, marcat de abuzuri în deciziile judecătorilor. Sistemul nostru judiciar a fost foarte tare afectat de virusul permisivităţii şi impunităţii. Dacă acum vom reuşi să impunem funcţionarea sistemului de pedepse, când fiecare va fi conştient că va răspunde pentru fapta sa, pentru deciziile luate sau pentru că a semnat ceva, nici un fel de influenţă, protecţie, telefoane, bani sau constrângeri nu vor ajuta. La noi, până nu demult, era foarte multă impunitate. Comisia noastră este primul pas important către o lustraţie a justiţiei”.

O organizaţie neguvernamentală relativ tânără, cum este Centrul pentru acţiuni anticorupţie, a reuşit, prin acţiunile îndrăzneţe ale activiştilor săi, să întoarcă în bugetul public peste un milion de euro, furaţi prin diferite scheme de corupţie.

„Activiştii noştri fac presiuni asupra organelor de drept, ca să pornească dosare în baza faptelor descrise în anchetele de presă, ca să fie cercetată orice faptă de corupţie sau abuz comis de demnitari, funcţionari despre care s-a vorbit public”, ne spune directorul organizaţiei Vitaly Shabunin:

Vitaly Shabunin

Vitaly Shabunin

„Erau foarte multe investigaţii despre corupţie în presă, dar nu se reacţiona, nu era o legătură între jurnaliştii care descopereau cazuri de corupţie şi organele de drept care trebuiau să le investigheze. Scopul nostru e să facem maximum de presiuni asupra celor care trebuie să acţioneze, ca faptele de corupţie să aibă nume şi să existe pedepse pentru asta. Cum acţionăm? Noi luăm investigaţiile jurnalistice, analizăm prin prisma legislaţiei faptele descrise, constatăm încălcările şi trimitem sesizări către organele de drept, pe de o parte prin intermediul deputatilor, pentru că lor nu au cum să nu le răspundă, iar pe dealtă parte noi facem reclamaţii pe fiecare caz concret de corupţie, respectând toate procedurile. Şi urmărim activitatea anchetei ca să aibă o finalitate, adică cineva concret să fie pedepsit şi banii furaţi întorşi în buget, în cel mai rău caz să obţinem ca demnitarul să fie demis din funcţie. Cum numai obţinem ca reacţia organelor de drept să devină normalitate, organizaţia noastră îşi va încheia misiunea”.

Centrul acţiunilor anticorupţie este şi una din organizaţiile care au promovat în legislativul de la Kiev un proiect de lege privind crearea unei agenţii de stat anticorupţie. Documentul urmează a fi aprobat de noua componenţă a Radei Supreme şi are la bază modelul CNA-ului de la Chişinău, doar că această instituţie se va ocupa exclusiv de persoanele cu funcţii înalte.

În campania electorală de la Kiev, spre deosebire de cea care a început neoficial şi la Chişinău, lipsesc din discursul public mesajele privind integrarea în uniunea vamală asiatică. Toate partidele se întrec să convingă alegătorii, ce urmează să facă uz de dreptul lor electoral, că sunt decise să combată corupţia, să reformeze justiţia şi să orienteze spre structurile atlantice şi europene cursul democratic al Ucrainei.

XS
SM
MD
LG