Linkuri accesibilitate

„Un cîntec sau un spectacol te apucă de ochi, pe cînd o lansare de carte te poate lesne plictisi!”

La observaţia mea că statul alocă mai mulţi bani pentru cîntece şi dansuri decît pentru literatură, un sol al dimensiunii guvernamentale, coborît pentru o vreme pe palierul simplilor muritori, mi-a lămurit, între patru ochi, cum stau lucrurile:

„Voi, scriitorii, aţi fost importanţi în perioada Podurilor de Flori, măi, frate! Acum ce pondere mai aveţi în societate? Nu prea vă cunoaşte lumea. Un Druţă, un Vieru şi cam atît… Şi-apoi nu prea sînt bani pentru cultură. Iar în cadrul culturii, muzica, pictura, cinematografia şi teatrul sînt mai importante decît literatura. Asta e! Un cîntec sau un spectacol te apucă de ochi, pe cînd o lansare de carte te poate lesne plictisi! Şi pe deasupra mai mulţi oameni frecventează concertele decît bibliotecile. De aceea, cîntecul va avea mereu prioritate în raport cu literatura!”

Ideea reprezentantului sferei statale nu m-a luat prin surprindere, nu m-a năucit. Că aici, în R. Moldova, literatura e de multă vreme a cincea roată la căruţa culturii se vede cu ochiul liber. Vă imaginaţi, la Chişinău, un Festival Literar comparabil cu Festivalurile de muzică sau teatru? Să fim serioşi! Condeierii nu mai pot fermeca masele, iar în raport cu vedetele recente, care fac bani cu ciocanul, scribii par nişte rataţi, nişte oameni sărmani. Pentru aceşti rataţi să se aloce bani din bugetul de stat? E puţin probabil.

E şi vina scriitorilor înşişi că literatura a ajuns în această situaţie lamentabilă. Incapacitatea de a se impune şi a se organiza, transformarea literaturii într-un patriotism deşănţat şi – de ce nu? – lipsa de valoare sînt hibe reale ale scriitorilor autohtoni.

Aşteptăm, fireşte, timpuri mai bune pentru literatura din R. Modlova. Dar dacă trendul actual se va accentua, soarta condeierilor va deveni foarte tristă. Nimeni nu-i va mai lua în seamă, absolut nimeni.

XS
SM
MD
LG