Linkuri accesibilitate

O emisiune realizată de Valentina Ursu la Horești, raionul Ialoveni, și la Ciorești, raionul Nisporeni.

Șeful Cabinetului de Miniștri, Iurie Leancă, a declarat că Moldova ar putea fi pregătită să ceară calitatea de țară candidată la intrarea în Uniunea Europeană în a doua jumătate a anului viitor. El a mai declarat la forumul organizat la Chișinău de Partidul Popular European că, în absența unei politici intense de apropiere de UE, Moldova nu are viitor luminos, dacă nu va fi lichidat flagelul corupției, dacă va continua exodul tinerilor și dacă va scădea și mai mult demografia.

Despre răspunderea pe măsură față de prezent și mai ales față de viitor vorbim la acest sfârșit de săptămână.

În ultimul timp observ un interes aparte al alegătorilor care încearcă să își argumenteze opțiunea politică făcând referire la beneficiile pe care le va avea Moldova și cetățenii săi, dacă va menține parcursul european și care sunt riscurile renunțării la acest curs în favoarea unei apropieri de Rusia sau de Uniunea Vamală.

La Horești, raionul Ialoveni, am surprins discuția dintre un tânăr revenit pentru câteva zile acasă din Federația Rusă, acolo unde de câțiva ani își câștigă bucata de pâine, și un tată a trei copii care muncesc în țările din Uniunea Europeană. Reproșurile ambilor sunt adresate celor din vârful puterii.

„Noi i-am ales. Fiindcă am crezut că vor face ceva pentru popor, dar ei fac numai pentru ei.”

Europa Liberă: Ce probleme trebuie să se rezolve şi nu se rezolvă, cele care pun piedici sau stagnează, mai degrabă, cursul de dezvoltare a ţării?

„Ei pun banii în buzunar. Eu cred că dacă este pus în fruntea ţării, el trebuie să lucreze pentru ţară, nu să meargă la lucru şi să gândească să este businessul lui și curând se va pierde. El nu se gândeşte la popor, dar la businessul lui.”

Europa Liberă: Dumneavoastră la 30 noiembrie veţi merge să votaţi?

„Da. Voi vota din Rusia, la Kuznețki most, la Ambasadă.”

Europa Liberă: Agonisiţi bucata de pâine în Federaţia Rusă?

„Da, în Federaţia Rusă pentru că la noi nu am posibilitate. Când am dorit să mă angajez în Moldova, pe specialitate, era domnul Oleg Voronin, care a luat tot dimprejur. El era cel mai „gospodar” om din ţară.”

Europa Liberă: Vă paşte frica că aţi putea fi expulzat din Federaţia Rusă?

„Este posibil.”

Valentina Ursu

Valentina Ursu

Europa Liberă: Şi cum ar influenţa aceasta asupra opţiunii dumneavoastră politice? Dacă vă expulzează din Federaţia Rusă, aceasta vă influenţează şi votul pe care îl veţi da la 30 noiembrie?

„Da. Nu pot spune cine va câştiga.”

Europa Liberă: Relaţia dintre Moldova şi Federaţia Rusă cum ar trebui să fie?

„Ar fi bine să fim totuşi împreună. Ca să putem comercializa mărfurile, să avem ceva de schimbat. De exemplu, să procurăm gaz mai ieftin, carburanţi, să putem exporta vin, legume, fructe.”

Europa Liberă: De ce Federaţia Rusă a instituit aceste restricţii pentru producţia agroalimentară din Moldova?

„Pentru că atâţia bani au venit din Europa. Nimeni nu poate să-i întoarcă. Chipurile, dacă ne vom integra în Uniunea Europeană, toate aceste datorii ne vor fi iertate.”

Europa Liberă: Presiuni din partea Rusiei se fac asupra Moldovei ca să nu meargă spre UE?

„Sunt. Pentru că Rusia niciodată nu va ceda Pridnestrovia. Dacă Moldova se va integra în Uniunea Europeană, atunci o bază NATO din România se va muta în Moldova. Şi eu cred că Putin nu mai este același prost ca la hotarele Rusiei să se afle încă o bază NATO. El a scos una din Kârgâzstan şi nu vrea să fie adusă în Moldova.”

Europa Liberă: Transnistria este un element de şantaj asupra Moldovei din partea Federaţiei Ruse?

„Nu. Acesta nu este element de şantaj, dar este o apărare, strahovcă, pentru Rusia, care controlează Europa, nu controlează, dar stă la frontieră în apărare.”

Europa Liberă: Dumneavoastră faceţi diferenţă între Uniunea Europeană şi Uniunea Vamală? Există diferenţe?

„Sunt.”

Europa Liberă: Prin ce se deosebeşte o uniune de alta?

„Rusia de Uniunea Europeană? Sancţiuni a adoptat Europa contra Rusiei. Europa încă o dată vrea să adopte sancţiuni. Medvedev a spus că nu-i ajunge încă o semnătură, cea a domnului Putin, şi închide spaţiul aerian deasupra Rusiei. Atunci cine va avea de pierdut? Vor zbura toţi în jurul ecuatorului?”

Europa Liberă: Dar cine este vinovat de instabilitatea din regiune?

„Domnul Obama şi Angela Merkel, care pliașet pod Obamu.”

„Aceasta este diferenţa dintre sursele de informaţie din Rusia şi sursele de informaţie din Moldova. Este diferenţă foarte mare. Ruşii spun că Putin este dumnezeu şi atât.”

„Nu este Putin dumnezeu.”

„Păi, dacă tu nu vrei o bază NATO. În Ucraina dacă era o bază NATO, atunci Putin nu-şi bătea joc de Ucraina. Dar el îşi bate joc, vrea să o rupă în bucăţi şi nu cumva să o scape în Uniunea Europeană. Aşa a procedat şi cu Moldova, a dislocat aici armata a 14-a şi ne ţine sub capac şi nu vrea să piardă aceste teritorii.”

„Nu este nicio strahovkă că se termina în Ucraina şi nu va începe în Moldova. Pentru că America întotdeauna a încercat, prin Georgia...”

„America nu a încercat nimic şi nu a creat nicio ţară în altă ţară. Dar Rusia îşi face ţară în Ucraina, în Moldova. Dar în Cecenia, când a vrut să devină independentă, au ucis oameni, nu au dat voie nimănui să intre acolo, cu toate că cecenul nu este rus. De ce nu au permis Ceceniei să devină independentă? De ce în Moldova îşi face Transnistrie? În Ucraina îşi face Doneţkul, Luganskul, Slaveanskul? De ce? Cine îţi permite, chiar dacă tu ai două milioane de ruşi acolo? Ei locuiesc în Doneţk, în Lugansk, să trăiască, să înveţe limba ucraineană, dar nu să le ia pământurile, omule. Eu fost primiţi să locuiască, dar ei acum vor să-şi facă şi ţară acolo... Elevilor din şcolile moldoveneşti din Transnistria nu le se permită să studieze în limba română, le pun piedici, impozite. De ce? Fiindcă acolo este Rusia.”

„De unde aţi luat că suntem români?”

„Eu nu am zis că suntem români. Istoria va arăta cine suntem.”

La Horești

La Horești

„De ce copiii noştri scriu: „Noi suntem români”? De unde noi suntem români?”

„Copiii noştri peste 50 de ani vor hotărî cine sunt. Noi acum suntem într-o perioadă de trecere.”

„Suntem basarabeni. Niciodată nu am fost români. Când era Basarabia, nu era România.”

„Învaţă mai bine istoria şi vei afla. Nu se poate să intri într-o ţară şi să-ți creezi ţara ta, fiindcă eşti Putin şi eşti tare. Putin este tare, fiindcă are nişte puncte tari, Petersburgul şi câteva regiuni. Dar uitaţi-vă cum trăiesc ruşii în alte părţi.”

„Eu am fost în Rusia peste tot.”

„Nu ai mai fost peste tot.”

„Și în Moldova trăiesc rău?”

„Foarte rău.”

„Am fost în Siberia, Strahan, Stavropol.”

„Nu-i este ruşine cu atâta pământ, cu atâta tundră şi cu atâtea bogăţii şi populaţia să trăiască aşa de greu.”

„Vreți să spuneţi că acolo hoţi nu-s?”

„Cum să nu fie? Putin este cel mai mare, el e primul. Aceasta şi este problema. Nu am zis nimic de rău, dar aceasta este diferenţa dintre sursele de informaţie din Rusia şi cele de aici.”

Europa Liberă: Şi după această confruntare, credeţi că o idee naţională poate fi identificată? Pe care să o îmbrăţişaţi şi dumneavoastră, şi el?

„Eu cred așa, că nici cu Rusia, și nici cu Europa. Chiar dacă ne mutăm în Rusia ori în Europa, oricum nu vom trăi mai bine.”

„Dar noi nu ne mutăm.”

„ Trebuie să fim independenţi.”

„Noi nu ne mutăm. Noi rămânem pe pământul nostru. Părinţii, buneii mei au locuit aici. Eu nu voi pleca să trăiesc în Europa, în Bruxelles sau Barcelona. Tot aici vom rămâne. Pur şi simplu vor fi alte legi, alte condiţii de viaţă.”

„Dar aceasta trebuie să înceapă de sus.”

„Dacă era o conducere bună şi ar fi dorit într-adevăr integrarea în Uniunea Europeană... Credeţi că ei vor integrarea europeană? Fiindcă ei cu legile europene nu-şi pot apăra businessul lor. Ei trebui să răspundă pentru banii veniţi din Europa. Chipurile, dacă ne vom integra în Uniunea Europeană, vor fi iertaţi. Nu este aşa.”

„Ei au luat atâţia bani. Copiii noştri care încă nu s-au născut deja sunt datori.”

„Corect. Noi suntem datori, trăim sărac, dar nu crede că dacă ne integrăm în Uniunea Europeană, ne vom lua valizele şi vom pleca. Tot aici rămânem. Vei mai lucra 10-20 de ani în Rusia şi tot în Moldova vei reveni. Şi eu am trei copii plecaţi şi spun că tot acasă vor reveni.”

Europa Liberă: Reveniţi din Rusia acasă?

„Desigur. Aici m-am născut şi sunt patriot.”

Europa Liberă: Ce înseamnă a fi patriot al Moldovei?

„Îmi iubesc ţara unde m-am născut. Dacă am plecat la lucru peste hotare nu înseamnă că sunt trădător.”

„Merg la lucru, au câştigat bani pentru trai, dar se întorc acasă. Toţi vor reveni în ţară.”

Europa Liberă: Ce înseamnă patriotismul? Cum îl definiţi la moldoveni?

„Să fii iubitor de ţară, să respecţi legile, cultura, limba ş.a.m.d.”

Europa Liberă: Are Moldova suficienţi patrioţi?

„Are. Dar nu avem un lider care să ne conducă, să unească aceşti patrioţi. Când va apărea un lider cum a fost Ştefan cel Mare, atunci poate se va schimba ceva.”

Europa Liberă: Moldoveanului îi place să aibă un tătucă la conducere?

„Nu chiar. Poate înainte le plăcea, dar acum nu. Tătucă este la ruşi, nu la noi.”

Europa Liberă: Şi la moldoveni?

„Pentru moldoveni trebuie un conducător bun, un domnitor bun, care să fie pentru popor şi să fie patriot. Dar trebuie să-l găsim. Azi poate nu, dar tragem nădejde că alegerile din toamnă vor schimba situaţia. Poate cei de la conducere vor face nişte concluzii, vor vedea ce greşeli au făcut până acum, nu vor mai călca pe aceeaşi greblă şi nu vor repeta ceea ce poporului nu-i place. Noi sperăm, dar ceea ce se va întâmpla nu ştim. Fiindcă şi data trecută, când a câştigat democraţia, toţi ne-am bucurat, am făcut sărbătoare, dar apoi au început nunţile şi tot cu nunţile au umblat doi ani şi nu au lucrat, apoi au început puţin să lucreze, iar acum iar a început campania electorală şi iată am ajuns de unde am pornit, nu am înţeles nimic… Şi acum iarăşi aşa facem, ne străduim să câştige oamenii buni, iar sperăm şi cred că de data aceasta ne vor asculta.”

Europa Liberă: Până la urmă există diferenţe între cele două uniuni: Uniunea Europeană şi Uniunea Vamală?

„Eu nici nu socot că există Uniunea Vamală, fiindcă domnul Putin numai vorbeşte. Dar clar că există o mare diferenţă între legile, condiţiile de trai din Europa şi cele din Rusia. Nu ne uităm numai la Moscova sau Petersburg, Rusia este o ţară foarte mare, bogată, dar cu oameni săraci... Eu cred că Europa este viitorul Moldovei. E clar că eu nu voi locui în Europa, voi merge doar în ospeţie, dar sper copiii noştri să trăiască ca în Europa, să fim parte a Europei…”

*

Opțiunea de a reveni în țară după o anumită perioadă în care au avut locuri de muncă în străinătate nu este majoritară, dar sunt și cazuri concrete. Siguranța unui job deja existent reprezintă motivul revenirii familiei lui Sergiu și Ana Spînu în satul natal, Ciorești, din raionul Nisporeni. De ceva timp s-au întors din Grecia. I-am întrebat când a fost mai greu, atunci când au plecat sau atunci când a trebuit să revină acasă.

Sergiu Spînu: „A fost greu şi să pleci, este greu şi să te întorci, după mulţi ani de aflare în străinătate. La început este greu, nu te poţi obişnui, nu poţi uita plaiul natal, părinţii, soţia, copiii. Apoi, lucrând în străinătate, în alte condiţii de muncă, cu altă atitudine faţă de tine ca persoană, nu te poţi întoarce. La mine altceva este la mijloc – din fragedă copilărie am visat să fiu medic, anume medic la sat, nu mare chirurg sau savant, dar anume medic la sat… Am absolvit întâi şcoala medicală, apoi m-am întors la sat, am lucrat felcer. Apoi am absolvit Universitatea de Medicină şi iar m-am întors la sat. Am gândit aşa: spitalele niciodată nu vor rămâne fără lucru, la sat trebuie să fie medici buni, profilaxia maladiilor, sănătatea populaţiei este la sat. Medicul trebuie să aibă echipament, condiţii bune de lucru, salariu decent şi zi şi noapte să fie la garda sănătăţii populaţiei.”

Europa Liberă: Se zice că la sat lumea este mai bolnavă pentru că îşi neglijează sănătatea.

Sergiu Spînu: „Populaţia de la sat până când nu apare durerea nu se adresează la medic, altfel spus, durerea îl împinge spre medic… Însă deseori, cu părere de rău, când apare durerea deja este o catastrofă în corpul omului şi deseori este greu de readus la starea iniţială.”

Europa Liberă: Şi dumneavoastră, ca doctor, veţi încerca să ridicaţi şi cultura sănătăţii?

Sergiu Spînu: „Acesta este primul meu scop: să demonstrez pacienţilor o cultură europeană de deservire, să mă ocup cu şcolarizarea populaţiei în domeniul ocrotirii sănătăţii.”

Europa Liberă: Pentru că veniţi de la muncă din Grecia, este o diferenţă între felul cum înţelege cetăţeanul elen să aibă grijă de sănătate şi cum înţelege moldoveanul să-şi păstreze sănătatea?

Sergiu Spînu: „Diferenţa este foarte mare între cetăţenii eleni şi moldoveni de la sate. De exemplu, într-o familie greacă, sâmbăta, duminica când merg în ospeţie lumea se interesează când ai mers la medic, care este nivelul zahărului, colesterolului, tensiunii, dacă primeşti pastilele la timp. Dar la noi se interesează cum a crescut păpuşoiul, grâul, ceapa ş.a.m.d… Aceasta este diferenţa.”

Europa Liberă: Atragem şi soţia în această discuţie şi să o întrebăm dacă după 18 ani de şedere în Grecia a fost uşor a reveni la Cioreşti?

Ana Spînu: „Aşa au fost vremurile, necesitatea de a mai sta în Grecia, dar gândurile de casă niciodată nu ne-au părăsit. Ne era foarte dureros când veneam în concediu la Cioreşti şi era dezastru, nu erau condiţii. Şi să fiu sinceră, întotdeauna ne-am gândit la sat. Nu ştiu dacă localnicii îşi aminteau de noi. Astăzi suntem foarte fericiţi, pentru că am călcat pe un prag noi, am întrat într-o clădire frumoasă şi amenajată. Bravo primarului nostru. Pentru că lumea noastră este cam întortocheată, la Cioreşti se spune că lumea diferă de celelalte sate. Cred că primarul simte că lumea dintr-o parte doreşte drum, ambulatoriu ş.a., dar când deja s-a făcut nu ştii ce i-ar mulţimi pe cioreştenii noştri...”

Sergiu Spînu: „Există un negativism. Nu ştiu care este cauza negativismului.”

Europa Liberă: Cum se explică acest lucru, că lumea a încetat să se mai bucure de ceea ce se face frumos?

Sergiu Spînu: „Se pare că este o invidie patologică. Dar nu ştiu care este cauza invidiei patologice.”

Europa Liberă: Şi această boală, domnule Spînu, o veţi trata la centrul din sat?

Sergiu Spînu: „Da. Mai este un scop al meu, acela de a uni populaţia satului Cioreşti, vreau să dispară complet ura... Dacă aş putea, aş face o răstignire mare în vârful dealului să ne păzească de ură…”

Ana Spînu: „Nu m-am angajat încă în câmpul muncii la ambulatoriu. Sper să-mi deschid o afacere acasă, pentru a face ceva anume pentru femei. Vreau să educ femeile într-un mod european, pentru că văd diferenţa dintre femeile din Moldova şi cele din Grecia şi mult aş vrea să gândească femeile noastre altfel, nu aşa cum gândesc acum, chiar şi în educaţia copiilor, şi în relaţiile cu soţul şi în multe alte domenii.”

Sergiu Spînu: „Diferenţa de mentalitate este foarte mare. Nu este în sângele populaţiei, în sufletul lor iniţiativă… Nu vreau să spun cuvântul cerşetor, dar aşteaptă cineva să le dea, să le facă, nu vor să fie creatori, generatori de idei, aşteaptă… Nu pricep care este cauza.”

Europa Liberă: Cu aşa mentalitate putem să vorbim şi despre un sat europenizat şi un stat europenizat?

Sergiu Spînu: „Nu.”

Ana Spînu: „Să sperăm că ceva s-a schimba. Totuşi, poţi găsi câteva persoane din sat cu care poţi discuta, sunt profesori.”

Europa Liberă: Dumneavoastră, cei care aţi muncit în Uniunea Europeană, aduceţi acest suflu al europenizării şi aici, în mediul rural? Este greu?

Sergiu Spînu: „Încercăm, de exemplu, noi în domeniul ocrotirii sănătăţii. Dar am o idee, dacă, de exemplu, în satul Cioreşti s-ar crea o agenţie turistică, să călătorească, de pildă, în Ungaria, România, Austria, ca lumea să-şi schimbe mentalitatea. Eu am persoane cunoscute care erau pentru Est, dar după ce au fost numai o dată la Vest, şi-au schimbat total viziunea...”

Europa Liberă: Dar aici, în sat, există confruntări, cei care vor ca Moldova să meargă cu Estul, cei care vor ca Moldova să meargă cu Vestul?

Sergiu Spînu: „Sunt. Dar nu ei sunt vinovaţi. Sunt mulţi care lucrează în Rusia, şi dacă câştigă bine, atunci vor încolo, fiindcă nu ştiu cum se câştigă în Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Şi între gastarbaiterul care munceşte în Rusia şi dumneavoastră, care aţi muncit în ţările UE, este o diferenţă?

Sergiu Spînu: „Da, este diferenţă. De exemplu, în Uniunea Europeană salariul, chiar şi în construcţie, se plătea vinerea, în Germania se achită la sfârşitul fiecărei zile de muncă. Dar în Rusia, am auzit, de multe ori sunt amăgiţi. La Soci, unde a avut loc Olimpiada, mulţi muncitori au fost minţiţi, nu li s-au plătit salariile, ceea ce în UE nu se permite. Noi, cei care am fost în Uniunea Europeană, am procurat case, am deschis afaceri, am creat locuri de muncă. Însă cei care lucrează în Rusia folosesc toți banii la consum...”

Ana Spînu: „În privinţa UE şi Rusia. Eu am o durere aparte, în Moscova am pierdut şi fratele, şi nepotul… Ambii au plecat încolo la muncă, ambii au murit în accidente şi nici până în ziua de azi nu s-a mai găsit cine i-a ucis, cum i-a ucis şi de ce s-a întâmplat lucrul acesta… Am încercat să aflu şi m-a sunat alt frate care era stabilit acolo, şi mi-a spus: „Dacă vreai să fiu eu viu, nu căuta şi nu răscoli”… Iată aşa se fac lucrurile în Rusia. Şi când aud că acolo fac bani, eu pur şi simplu nu pot să-i înţeleg pe aceşti moldoveni. Şi într-adevăr ei nu au fost în Uniunea Europeană ca să compare, de aceea şi zic că este bine acolo.”

Sergiu Spînu: „Nu poţi să-i judeci, fiindcă ei nu au fost, nu au comparat. Eu, de exemplu, am colindat toată Rusia şi ştiu ce se întâmplă acolo, cum trăieşte lumea la sate şi cum trăieşte la oraşe şi ştiu cum trăiesc cei din Uniunea Europeană, de exemplu, în Grecia, cum trăiesc la sate, în oraşe. De aceea, dacă vor vizita, vor vedea, atunci se va schimba şi mentalitatea.”

Europa Liberă: Ţinând cont de realităţile de la Cioreşti, cât i-ar trebui satului şi statului ca să se apropie de Uniunea Europeană?

Sergiu Spînu: „Vreo 20 de ani. Dar începutul trebuie să fie de la şcoală, ocrotirea sănătăţii şi locurile de muncă. De exemplu, în domeniul agriculturii, trebuie să se ducă oamenii peste hotare să vadă, să compare. Un prieten a fost în Italia, s-a întors şi îl întreb: „Ce ţi-a plăcut cel mai mult?”. - „De la Italia şi până la Moldova sunt foarte mari lanuri de porumb şi nu am văzut niciun om cu sapa...ʾ.”

Europa Liberă: Diferenţa de salariu îi mai face pe moldovenii aflaţi la muncă în străinătate să ezite să revină acasă?

Sergiu Spînu: „Fiecare om vrea să trăiască bine. Cine va renunţa la bine sau la câştig bun?”

Europa Liberă: Să înţeleg că voi aţi venit de la bine la rău, din Grecia în Moldova?

Sergiu Spînu: „Eu nu am venit de la bine la rău. Eu am venit ca să-mi îndeplinesc dorinţa de mulţi ani a sufletului meu. Banii aduc fericire, dar nu chiar întotdeauna... Eu am văzut foarte mulţi oameni cu bani care, fiind bolnavi, spuneau că, dacă s-ar face cu 20 de ani în urmă, ar trăi cu mult mai bine şi şi-ar păstra în primul rând sănătatea... Banii sunt bani, de multe ori pot rămâne în mâinile altora, dar tu să mergi pe alt drum, pierzându-ţi sănătatea…”

Europa Liberă: Aţi venit la salarii mult mai mici decât cele pe care le ridicaţi în Grecia. Aceasta nu v-a demotivat ca să atingeţi ambiţia?

Sergiu Spînu: „Câteodată câştigam pe lună câte 60 de salarii lunare moldoveneşti, dar m-am întors... Mai am un proiect – fiecare sat are nevoie de o casă de bătrâni, un azil de bătrâni… Sunt foarte mulţi bătrâni neputincioşi care stau în căsuţele lor şi nu are cine îi îngriji. Copiii au plecat în UE, în Rusia sau la oraş. Singurătatea părinţilor este una, dar mai poate fi un fel de conflict între membrii familiei: „Du-te tu să stai cu mama...” - „Ba du-te tu…”. Dacă aceşti bătrânei neputincioşi ar fi într-un azil… Ce-i trebuie unui bătrân? Un borşişor, un pătuc curat, pastile la timp și...”

Europa Liberă: ...să îmbătrânească frumos, într-un cuvânt.

Sergiu Spînu: „Să îmbătrânească frumos.”

Europa Liberă: Sergiu Spînu susține că Moldovei i-ar trebui 20 de ani ca să se apropie de UE. Nevasta ce zice?

Ana Spînu: „Cu stăruinţa oamenilor totul se face. Sperăm că va veni şi vremea să ne ridicăm şi noi satul nostru, Cioreşti. Pentru că nu în zadar ne-am întors. Mulţi se miră, fiindcă credeau că ne vom întoarce la Chişinău şi nu la Cioreşti. O parte a rămas şocată când ne-am întors aici. Eu, până a merge în Grecia, vroiam să trăiesc în Chişinău. Dar în Grecia am înțeles că îmi place la sat.”

Europa Liberă: Şi acum puteţi să le sugeraţi şi altor migranţi să revină în Moldova, după exemplul familiei Spînu?

Ana Spînu: „Da, le sugerăm. Dar totuşi peste hotare noi mai mult facem bani decât trăim... Dacă unul rezistă să facă bani zece ani şi apoi restul anilor să-i trăiască aici, atunci este bine, dar care şi cum rezistă… Noi atâta am rezistat, atâta a fost.”

Sergiu Spînu: „În viaţă ca să mai câştigi sau să deschizi o afacere trebuie să iubeşti să rişti, să nu-ţi fie frică de risc. Aşa este viaţa: are dinţi de beschie, de ferestrău, sus şi jos. Trebuie să ştii că, dacă azi este bine, mâine să te aştepţi la rău şi, invers, dacă azi a fost rău, mâine numaidecât va fi bine... Trebuie să fii optimist.”

*

Pentru moldoveni lefurile mici sunt sinonime cu sărăcia. Costuri reduse cu forță de muncă nu mai sunt un atu al Moldovei nici în ochii investitorilor străini. Oferirea unor salarii mici duce la bani puțini lăsați populației, sugerează președintele raionului Nisporeni, Vasile Bîtcă care însă crede că lucrurile încet-încet încep să se schimbe în bine.

Vasile Bîtcă: „Se întâmplă multe lucruri frumoase. Dacă bugetul raionul avea în jur de 400 de milioane de lei pentru aceşti patru ani, astăzi noi putem să ne lăudăm cu investiţii de peste 600 de milioane de lei. De fapt, depăşeşte bugetul cu circa 200 milioane de lei. De exemplu, în primăria oraşului Nisporeni cu 200 milioane de lei, numai proiectul Prut-Nisporeni, aceste investiţii vin prin granturi care nu se cer restituiţi. Banii vin în Republica Moldova şi în raionul Nisporeni din partea donatorilor străini. Avem astăzi foarte multe locuri de muncă. Avem investitori italieni care au investit într-o fabrică de încălţăminte care se confecţionează la Nisporeni şi oferă astăzi 200 locuri de muncă.”

Europa Liberă: De vorbeşte mult despre aceste fonduri, ajutoare, asistenţă venită din partea Uniunii Europene, dar mulţi se întreabă dacă există şi investiţii din partea Federaţiei Ruse…Pentru că societatea rămâne a fi divizată când e vorba încotro Moldova, cu Estul, cu Vestul? Şi apar întrebări.

Vasile Bîtcă: „Cu toată responsabilitatea, afirm că în raionul Nisporeni nu avem investiţii din partea Federaţiei Ruse niciun bănuţ. Toate sursele care se investesc în raionul Nisporeni sunt din Uniunea Europeană. Elveţia, Austria, Germania, Polonia, Cehia vin şi investesc în Republica Moldova şi în raionul Nisporeni, dar din Federaţia Rusă nu avem niciun proiect, nicio sursă financiară rusă până la moment, de când sunt eu preşedinte al raionului...”

Europa Liberă: În schimb, fenomenul migraţiei a trimis moldoveni şi de la Nisporeni să-şi caute bucata de pâine şi să o câştige şi în Uniunea Europeană, şi în Federaţia Rusă.

Vasile Bîtcă: „Eu aş îndemna cetăţenii care lucrează atât în Rusia, cât şi în Uniunea Europeană, fiindcă ei lucrează pentru aceşti bani şi aduc banii acasă prin munca depusă, dar pentru a lua decizia pentru o direcţie sau alta trebuie să vezi atitudinea statului respectiv faţă de cetăţeanul Republicii Moldova... Atitudinea Uniunii Europene faţă de cetăţenii din Republica Moldova este, după cum se vede, prin diferite proiecte investiţionale care sunt în raionul Nisporeni, investiţii, granturi, banii nu trebuie restituiţi, nu sunt credite, precum se vehiculează şi duc lumea în eroare. De aceea, eu afirm cu toată certitudinea că aceste surse financiare din partea Uniunii Europene de fapt sunt rezultatul muncii guvernării de astăzi din Republica Moldova.”

Europa Liberă: Domnule Vasile Bîtcă, în calitate de preşedinte al raionului Nisporeni, vorbiţi despre atragerea investiţiilor. Atragerea investiţiilor trebuie să genereze locuri de muncă, lumea vrea să fie şi bine plătită. De ce lumea atât de greu vrea să vină la un salariu, de exemplu, de 3000-4000 mii de lei?

Vasile Bîtcă: „Fabrica de încălţăminte din Nisporeni astăzi oferă cetăţenilor care se angajează, necalificaţi, 3000-3500 de lei. Aceste surse financiare sunt alocate de un singur investitor, care a venit din Italia şi a investit în Moldova. Dar mai sunt şi multe alte exemple. După semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană vor veni şi mai mulţi…”

Europa Liberă: Da, dar nu este atractiv acest salariu de 200 de euro...

Vasile Bîtcă: „Ştiu. În comparaţie cu banii pe care îi primesc peste hotare, da, nu este atractiv. Dar noi nu trebuie să uităm că cetăţenii care muncesc peste hotare au şi alte cheltuieli, aici persoana ia salariul îşi îl duce acasă. Clar că nu se compară. Mai mult ca atât, eu vreau să spun că la noi familiile sunt destrămate, copiii sunt rămaşi fără grijă părintească. Aşa ceva este de groază.”

XS
SM
MD
LG