Linkuri accesibilitate

Bâlci urban internațional (muzică, dans, mâncare, jonglerii, tîrg, meșteșug, relaxare) la București.

Recent, 10.000 de oameni (români, polonezi, belgieni, britanici, francezi, suedezi, japonezi) au petrecut trei zile și trei nopți la un bîlci urban în Grădina Uranus de la București - mâncăruri tradiționale, activități meșteșugărești, spectacole cu foc, jonglerii, zone de relaxare cu hamace, și foarte multă muzică, cu trupe și interpreți din Germania, Polonia, Bulgaria, România, Statele Unite, Marea Britanie. Între artiști: Taraf des Haidouks, Mahala Rai Banda, Shantel (pe care l-ați putut urmări într-un interviu oferit Europei Libere de VeiozaArte), Django Lassi. Vorbim de a patra ediție a Balkanik!Festival, un eveniment propus și organizat de Asociația Culturală Metropolis. Am stat de vorbă cu directoarea artistică a festivalului, Ligia Keșișian Mitulescu, pe care am întrebat-o de unde ideea de Balkankik.

Ligia Keșișian Mitulescu: „Cred că era un festival absolut necesar într-o țară, într-o regiune care a dat lumii atît de mulți artiști. Pînă la urmă, toate trupele care au venit la Balkanik! Festival, chiar și din Germania, din Polonia, care nu sînt neapărat în Balcani, geografic vorbind, s-au inspirat din muzica noastră, din muzica noastră lăutărească. Django Lassi e o trupă care vine din Berlin, însă nici unul dintre băieții din trupă nu e de fapt german, toți au rădăcini diverse, violonistul de exemplu are sânge românesc, unguresc și englezesc, toboșarul are sânge israelian și românesc. Cu toții îmi povesteau de cît de mult i-au inspirat Gabi Luncă, Romica Puceanu sau Dona Dumitru Siminică. Nu vorbim de niște Balcani geografici aici, ci de balcani spirituali, care sînt peste tot în Europa, de fapt. Est eminunat că atît de mulți tineri muzicieni din întreaga lume simt atît de mult muzica asta a noastră, ba chiar unii dintre băieți îmi spuneau că se simt mai mult români, deși au călătorit prin toată lumea, și că și-ar dori la un moment dat să se mute în România.

Europa Liberă: Țin minte că prin 2004, aici la Praga a concertat o trupă fabuloasă, impresariată de un neamț, numele lui este Henry Ernst, trupa se numește Fanfara Ciocârlia, și discutam cu el tot la microfonul Europei Libere despre un fenomen, el spunea că neplăcut în anii aceia, anume că Fanfara Ciocârlia nu avea de fapt public în România, deși era și este în continuare vestită pe plan internațional. Și l-am întrebat de ce, iar mi-a spus: „păi, știi, noi cerem 20 de euro pe bilet, și în România n-o să vină nimeni să-ți dea 20 de euro ca să vadă o fanfară de țigani”. S-au schimbat lucrurile între timp?

Ligia Keșișian Mitulescu: „Într-adevăr în România există și prejudecăți, și cred că cea mai mare tragedie a trupelor precum Fanfara Ciocârlia, Taraf des Haidouks, sau Mahala Rai Banda este că au parte de atît de multă recunoaștere internațională, dar acasă nu au deseori ocazia să concerteze în fața publicului pe care îl iubesc atît de mult. Or, la Balkanik!Festival tocmai asta încercăm să facem, să-i aduce pe acești artiști să concerteze în fața publicului lor, și se pare că publicul chiar îi iubește.

Europa Liberă: Am să vă pun o întrebare care s-ar putea să vă deranjeze. Există în România, știu bine asta, un fel de, nu știu dacă s-o numesc prejudecată, dar oricum o opinie încetățenită în mintea multora dintre români, anume că manelele sînt un lucru demn de tot disprețul. Cunosc însă cel puțin un folclorist de talie internațională, o numesc pe doamna Anca Giurchescu aici, care a studiat fenomenul și mi-a povestit o întîmplare foarte amuzantă - s-a dus să vorbească cu Florin Salam, să-l întrebe de unde se inspiră, cum cântă, de ce cîntă așa. Bun, toată lumea știe că Salam cântă la nunți și face foarte mulți bani. Am văzut însă înregistrări video cu acest interpret care, în opinia mea, sînt senzaționale. De ce nu l-ați chemat la festival? Ar fi cerut foarte mulți bani, bănuiesc, nu?

Ligia Keșișian Mitulescu

Ligia Keșișian Mitulescu

Ligia Keșișian Mitulescu: „Nu știu dacă e doar asta. Într-adevăr unele manele sînt frumoase, mai ales dintre cele vechi, și dacă ascultăm și proto-manelele aflăm niște lucruri foarte interesante. Nu știu, cred că din pricina versurilor, din pricina dedicațiilor se strică foarte mult muzica asta, însă vorbim despre interpreții aceștia, Adrian Copilu' Minune, despre Florin Salam care într-adevăr au niște voci extraordinare. Dacă îl ascultăm pe Adrian Copilu' Minune interpretînd „Tutti Fruti” în „Gadjo Dilo” se vede altfel decît dacă-l ascultăm într-un clip de manele sau la o nuntă. Da, există prejudecăți...”

Europa Liberă: Le-ați fi dat o șansă acestor interpreți să-și arate o altă față.

Ligia Keșișian Mitulescu: „Poate o vom face în viitor, când publicul nostru va fi atît de captivat de tot ce înseamnă Balkanik! Festival încît va fi deschis și mai receptiv și la alte lucruri.

Europa Liberă: Să revenim la Balkanik! Festival. Aveți idee ce-o să fie anul viitor?

Ligia Keșișian Mitulescu: „Pregătim deja foarte multe lucruri, dar nu vreau să dezvălui prea mult. Aș putea să povestesc puțin de un demers pe care îl vom iniția de la începutul lui 2015, anume că am vrea să călătorim prin toată România împreună cu o echipă de sunetiști și să descoperim alte trupe de lăutari care mai există la noi, așa cum a descoperit Henry Ernst Fanfara Ciocârlia, sau Stephane Karo Taraf des Haidouks. Eu sînt convinsă că mai există și alți muzicieni extraordinari care încă nu au fost descoperiți și ar fi păcat să nu-i aducem în fața publicului, pentru că mi se pare că genul ăsta de muzică parcă e pe cale de dispariție, și mă tem să se întîmple lucrul ăsta la un moment dat, și de aceea am vrea să mai descoperim și alții.”

Europa Liberă: Am atins un subiect foarte interesant, anume folclorul. Știm foarte bine că înainte de 1989 autoritățile românești au abuzat efectiv de folclor, l-au distorsionat, au creat un gust îndoielnic în legătură cu lucruri frumoase, și povestea asta din păcate s-a prelungit și după 1989. Cum mai arată folclorul românesc autentic astăzi?

Ligia Keșișian Mitulescu: „Pentru mine, folclorul românesc autentic - nu știu dacă românesc, dar în orice caz folclorul autenrtic din România sînt Taraf des Haidouks. Cred că sînt singurii care și-au păstrat lăutăria aceea veche...”

Europa Liberă: Și Fanfara Ciocîrlia...

Ligia Keșișian Mitulescu: „Da și Fanfara Ciocârlia. Într-adevăr, înainte de comunism aveam o muzică extraordinară. Apoi totul a fost desfigurat, și chiar și după căderea comunismului au venit la noi tot felul de influențe, din Vest, din Est, care cred că nu au putut fi filtrate și au ieșit niște lucruri dubioase, din păcate. Totul e desfigurat. Puțin sînt artiștii care mai reușesc să meargă la rădăcini și la suflet.”

-----------------

Radio Europa Liberă mulțumește organizatorilor Balkanik!Festival 2014 pentru amabilitatea de a pune la dispoziție materialele foto/video folosite la realizarea acestui articol.

XS
SM
MD
LG