Reprezentanții UE, Rusiei și Ucrainei au negociat astăzi la Berlin despre posibila reluare a livrărilor de gaze rusești către Ucraina. Şi s-a ajuns la o soluţie temporară de compromis: Ucraina va plăti Rusiei, în contul „datoriei istorice” 2 miliarde de dolari până la sfârşitul lui octombrie şi încă un miliard până la sfârşitul anului. Dacă Kievul plăteşte în octombrie prima tranşă plus avansul pentru următoarele livrări de gaze, Rusia va livra 5 miliarde de metri cubi , la preţul de 385 de dolari mia de metri cubi. Compromisul a fost mediat de comisarul european pentru energie, Gunther Oettinger.
Întâlnirea de la Berlin pe tema gazelor naturale a venit la peste trei luni după ce Moscova a întrerupt livrările de gaze către Ucraina. Disputa, parte a conflictului mai amplu din relațiile Ucraina cu Rusia, se referă la prețul gazelor rusești și la datoria istorică a Ucrainei pentru gaze.
Agenția Reuters scrie că în discuții își face loc treptat „sentimentul urgenței”. O mare parte din gazul rusesc vândut țărilor din UE trece prin gazoducte care traversează Ucraina. „Livrările de energie și gaze către Europa și Ucraina sunt strâns interconectate”, a spus săptămâna aceasta cancelarul german Angela Merkel, adăugând că iarna se apropie și „timpul presează”.
Rusia încă permite tranzitul de gaze prin Ucraina către clienții din alte țări europene. Polonia, Slovacia și Ungaria au vândut unele cantități de gaze Ucrainei prin „pompări în revers”. Moscova nu privește cu ochi buni această practică. Ministrul rus al energiei Aleksander Novak a fost citat de ziarul german „Handelsblatt” cu declarația că „re-exportul gazelor” nu figurează în contractele rusești cu țările europene și a spus că europenii sunt și ei răspunzători de „fluiditatea livrărilor de gaze”.
Una dintre țările care au pompat gaze în Ucraina, Ungaria, a întrerupt livrările joi pe termen nelimitat, provocând protestul companiei ucrainene Naftohaz.
Rusia a suspendat livrările de gaze către Ucraina după ce părțile nu s-au putut pune de acord asupra unei formule de achitare a unei datorii ucrainene pe care Gazprom o estimează la peste 4,4 miliarde de dolari, iar Moscova a cerut ca în viitor Ucraina să facă plățile în avans.
Europenii sunt îngrijorați de o eventuală criză a gazelor care ar putea fi provocată de noua disputa ruso-ucraineană, la fel ca în 2009. Kievul are nevoie de cel puțin 5 miliarde de metri cubi de gaze sau poate chiar mai mult dacă iarna va fi mai grea decât de obicei.
După ce joi regia ungurească a gazelor a anunțat suspendarea pompărilor „în revers” către Ucraina, premierul ungur Viktor Orban a spus vineri că țara sa va spori importurile de gaz rusesc ca să mărească în săptămânile următoare stocurile de gaze.
Timothy Ash, analist la Standard Bank, este citat de Reuters cu declarația că suspendarea livrărilor ungurești către Ucraina a venit după ce șeful Gazprom, Alexei Miller, s-a întâlnit cu premierul Viktor Orban la 22 septembrie și „are probabil legătură cu contractul de 10 miliarde de euro pentru modernizarea instalațiilor nucleare ungurești, finanțată în mare măsură de Rusia”.
Reuters scrie că Ungaria, care este dependentă în mare măsură de gazele rusești, are o capacitate de stocare de aproximativ 6 miliarde de metri cubi, iar în prezent rezervoarele sunt pline în proporție de 61% - cel mai mic procentaj din UE.
Cu excepția Portugaliei, care are rezervoarele pline pe trei sferturi, restul țărilor din UE au umplut depozitele până la cel puțin 80%, iar unele se apropie de capacitatea maximă.
Viktor Orban a spus vineri la radio că indiferent de gravitatea crizei politice ucrainene Ungaria nu-și permite să ajungă în criză energetică.
