Linkuri accesibilitate

Interviul dimineții despre business, mediu de afaceri și clasa politică în ajun de alegeri.

Agenda Naţională de Business, platforma din care fac parte peste 30 de asociaţii de afaceri din ţară constată, într-un recent raport, lipsa unui dialog mulţumitor între mediul de afaceri şi autorităţi. De ce, l-am întrebat pe unul dintre autorii monitorizării, economistul Institutului „Viitorul”, Ion Tornea:

Ion Tornea: „Probabil autoritățile și mediul de afaceri percep diferit modul cum ar trebui realizate acele măsuri care ar conduce la crearea unui mediu mai favorabil. Există o apropiere foarte mare la nivel de agende, de programe, între mediul de afaceri și autorități. Mai ales înainte de electorale, multe din aceste activități din agendele mediului de afaceri sunt preluate și incluse în programele de activități ale autorităților. Alta e că deja pe parcursul următorilor ani, autoritățile uită să le realizeze sau le realizează, or le realizează într-un mod care diferă foarte mult de așteptările mediului de afaceri.”

Europa Liberă: Pentru că suntem în perioadă electorală și e perioada când atât mediul de afaceri cât și cetățenii vor număra bobocii, din punctul dvs. de vedere, care ar fi cele mai importante și vizibile promisiuni ale guvernanților care nu au fost onorate sau au fost onorate mai bine pe hârtie decât în realitate?

Ion Tornea: „Am urmărit cum a fost implementată agenda noastră sau acele acțiuni care au fost preluate din agenda noastră și au ajuns în documentele autorităților. Am să va dau câteva exemple dintre acestea: excluderea sancțiunilor exagerate pentru business. Aceste soluții, aceste propuneri venite din partea mediului de afaceri, au nimerit în numeroase documente de politici doar că au fost realizate într-un mod care diferă foarte mult de așteptările businessului.

E adevărat, au fost reduse câteva amenzi, a fost redusă amenda pentru călătoria fără bilet în transportul de pasageri și a fost redusă amenda pentru neutilizarea aparatelor de casă. Pe când soluțiile propuse de către mediul de afaceri se refereau la aspecte mult mai largi și nu neapărat la reducerea amenzilor, ci la schimbarea atitudinii a organelor de control față de penalizarea și sancționarea agenților economici. Stabilirea unei legături de cauzalitate dintre mărimea amenzii, dintre existența infracțiunii și mărimea amenzii sau o legătură a mărimii amenzii cu prejudiciul real cauzat bugetului aceste momente nu le regăsim.

Deci, faptul că au fost reduse câteva amenzi, în niciun fel nu schimbă situația, ba, din contra, Agenda Națională de Business, companiile care participă la această platformă, au apreciat că situația nu că s-a îmbunătățit, dar chiar este mult mai gravă decât era acum câțiva ani. Un alt exemplu pot fi cheltuielile care sunt permise spre reducere în scopuri fiscale, mă refer la cheltuielile pentru hrana, transportul angajaților și instruirea angajaților. Iarăși, a fost o propunere din partea Agendei Naționale de Business preluată până la urmă de către autorități și inclusă în programele lor, doar că această măsură a fost realizată într-o manieră care diferă foarte mult de așteptările mediului de afaceri.

Cu toate că s-a permis ca o parte din cheltuieli pentru hrana, transportul și instruirea angajaților să fie scutite de impozite, până la urmă, mărimea acestor cheltuieli este determină de către autorități. Structura sau componența acestor cheltuieli, iarăși este dictată de către autorități, lucru absolut considerat anormal de către Agenda Națională de Business, pentru că doar companiile pot decide care cheltuieli, într-adevă, le sunt necesare și trebuie excluse din calculul impozitării, sau mărimea acestora, care pentru o întreprindere mică sunt suficiente, iar pentru o întreprinderea mare sunt absolut insuficiente.

Astfel de exemple sunt multe, voi spune doar că nici una din acele circa 40 de soluții pe care le-a propus Agenda Națională de Business și care în proporție de 85 la sută s-au regăsit în documentele de politici ale autorităților, nu au putut fi apreciate ca realizate în totalitate, cel mult am putut aprecia că au fost realizate parțial sau se află în proces de realizare.”

Europa Liberă: Tocmai pentru a facilita dialogul între comunitatea de afaceri și factorii de decizie a fost creat Consiliu Economic de pe lângă Premier. În ce măsură i-a reușit până acum acestui Consiliu să faciliteze acest dialog?

Ion Tornea: „Îmi este greu să apreciez pentru că, într-o măsură oarecare, da, poate că businessul este prezent în acest Consiliu, doar că prezența lui, iarăși, este una destul de limitată. Cel puțin la nivelul Agendei Naționale de Business nu prea am simțit acest impact al noului Consiliu, cu toate că orice portiță deschisă de dialog cu mediul de afaceri este binevenită și salutabilă. Doar că problema nu este doar în a asculta businessul! Platforme de dialog sunt multe acum, businessul își poate exprima acum viziunea, problema este ca să fie auzit. Și în privința aceasta, iarăși, nu sunt sigur că acest Consiliu, ca o nouă platformă în dialog cu mediul de afaceri, este cu mult mai receptiv decât alte platforme. Cel puțin rezultatele monitorizării noastre nu au relevat o schimbare foarte mare spre bine în privința rezultatelor implementării unor acțiuni care ar corespunde așteptărilor businessului. Îmi este greu să spun că această platformă este mai eficientă ca cele care existau până în prezent.”

Europa Liberă: Dl Tornea, sunt sigură că unii funcționari ar spune în felul următor: poate businessul, oamenii de afaceri nu face destule pentru a fi auziți, nu sunt destul de insistenți pentru a veghea asupra realizării legislației, asupra adoptării anumitor decizii?

Ion Tornea: „Este adevărat, există probleme și pe cealaltă parte, și în privința businessului. Nu întotdeauna businessul acționează într-o manieră foarte consolidată. Dar businessul, în general, nu are în atribuția sa directă să elaboreze legi. Ei au asociații care participă la diverse şedinţe însă, până la urmă, aceste asociații trebuie ascultate și părerea lor trebuie luată în considerație. Atunci când aceste asociații de afaceri de foarte mulți ani participă în diferite consilii, în diferite structuri, în diferite platforme de dialog și nu văd rezultate, evident că apare o apatie și o neîncredere în acest dialog.

De aceea mulți sunt foarte reticenți în a participa la astfel de platforme, fiind convinși că oricum nimic nu se va schimba. Și au fost, de fapt, aduse multe exemple, în care businessul vine cu propuneri, autoritățile doar ascultă, iar până la urmă, legea sau actul normativ, care este urmarea acestor discuții, nu i-a absolut în considerație propunerile din mediului de afaceri. Evident, în asemenea situații, nici businessul nu pare prea stimulat să participe la astfel de dialog.

Au de pierdut toți, pentru că beneficiarii politicilor publice nu sunt autoritățile, până la urmă beneficiarii politicilor sunt cetățenii, ar trebuie să fi cetățenii. Cu cât aceste politici sunt mai ineficiente, cu atât și cetățenii au de suferit mai mult de pe urma faptului că nu pot beneficia de o viață mai bună, de salarii mai mari, de impozite mai mici etc.”

Europa Liberă: Spre finalul interviului, dle Tornea, mă voi referi la diversele lupte politice pe care le urmărim în ultimele zile și despre care observatorii electorali spun că se vor intensifica o dată cu apropierea zilei de 30 noiembrie. Aceste lupte politice au consecințe asupra businessului?

Ion Tornea: „Evident că au o consecință directă, or businessului îi place stabilitatea. Businessul are nevoie de stabilitate pentru că este bazat pe planificare, iar atunci când un întreprinzător nu își poate planifica cel puțin 3-5 ani înainte afacerea, evident, el evită să investească. Instabilitatea îi afectează atât pe întreprinzătorii locali cât și pe acei străini. Pe cei străini poate chiar mai mult îi afectează, pentru că acești întreprinzători sunt obișnuiți mai mult ca întreprinzătorii locali să își planifice afacerea.

În al doilea rând, ei au de ales unde să investească, nu suntem noi singurii în regiune care oferim oportunități de investiții. De regulă, când ei decid să investească undeva, analizează foarte bine toate aspectele inclusiv cele legate de stabilitatea politică, care este un indicator sau un aspect din cele mai importante când se i-a decizia de a investi.

Astfel, atunci când nu există stabilitate, investițiile de regulă ne ocolesc. Repet, dar nu este deranjant doar pentru investitorii străini, chiar și acei locali simt această nesiguranță și atunci își amână pentru mai târziu investițiile până la o stabilizare a situației politice. Pentru că, din păcate, interferența politicului și businessului în Republica Moldova este una foarte mare.”

XS
SM
MD
LG