Linkuri accesibilitate

Anita Sobjak: „Întrebarea reală este când va putea fi continuat și finalizat întregul proiect”


O cercetătoare de la Institutul Polonez pentru Afaceri Internaționale de la Varșovia despre situația și miza gazoductului Iași-Ungheni.

Anita Sobjak este cercetătoare la Institutul Polonez pentru Afaceri Internaționale de la Varșovia unde este preocupată mai ales de problemele politicii interne și externe a României, Ungarei și Republicii Moldova, de politica Uniunii Europene față de vecinii estici, precum și de cooperarea între țările Grupului Visegrad (Cehia, Polonia, Slovacia și Ungaria). Și-a făcut studiile în relații internaționale și europene inclusiv în România. A urmărit cu atenție proiectul interconectării rețelelor de gaze peste Prut. Și, ca mulți alții, se află în expectativă. Corespondentul Europei Libere, Robert Coalson, a făcut un interviu cu Anita Sobjak despre gazoductul Iași-Ungheni, care a fost construit și inaugurat cu mult fast, dar care așa și nu funcționează.

Anita Sobjak: „Trebuie desigur să privim acest eveniment, la care au luat parte ambii prim-miniștri, și al Moldovei și al României, în contextul apropiatelor alegeri, atât din România, cât și din Moldova. Ceea ce au promis publicului în acel moment a fost că, începând din septembrie, conducta va aduce gaze în Moldova. Dar la scurtă vreme, am aflat că nu va fi așa. Oficial, se vorbește despre o amânare de o lună a începerii funcționării conductei. Cauza: compania înființată de guvernul moldovean pentru gestionarea conductei încă nu a obținut licența de la Agenția Națională de Reglementare în Energetică din Moldova. Motivul este probabil acela că nu s-a ajuns încă la o înțelegere cu Gazprom, care deține 51% din acțiunile companiei de distribuție moldovene Moldova Gaz.”

Robert Coalson: Guvernul moldovean trebuie să fi știut că Moldova Gaz se află mai mult de jumătate în proprietatea Gazprom. De ce nu au lucrat la această problemă încă de când construiau conducta?

Anita Sobjak: „Nu pot găsi altă explicație logică în afară de apropierea alegerilor. Pentru ambele părți a contat foarte mult să poată prezenta totul ca pe o chestiune de mare importanță. Dar la numai câteva zile după aceasta, l-am auzit pe premierul Moldovei, domnul Leancă, spunând că a fost mai degrabă o chestiune simbolică și că va lua ceva timp ca gazoductul să devină funcțional.

Cunoaștem că este numai prima etapă a unui proiect mai mare. Este numai o conductă de 43,3 kilometri. Ceea ce lipsește încă este prelungirea conductei de la graniță, de la Ungheni până la Chișinău, pe o distanță de aproximativ 100 de kilometri. Și mai important, lipsesc și compresoarele de gaze de partea românească. În total, vorbim despre o investiție de încă 200 de milioane de euro în fazele următoare ale proiectului.

Deci, chiar dacă într-o lună, cum promite acum guvernul moldovean, sau fie și până la sfârșitul anului, porțiunea existentă a gazoductului va începe să funcționeze, el va livra gaze în proporție de numai 2 procente din capacitate. Adică va furniza gaze numai regiunii de la graniță, în raionul Ungheni și poate în unele regiuni învecinate, dar nu întregii populații a Moldovei și nici Chișinăului, care este cel mai mare consumator.”

Robert Coalson: Dacă vor merge mai departe cu toate aceste extinderi și compresoare, care este impactul potențial al proiectului pentru securitatea energetică a Moldovei și pentru efortul Uniunii Europene să elibereze vecinele estice de sub dominația Gazpromului?

Anita Sobjak: „Potențialul este enorm, indiscutabil. Odată ce gazoductul va fi construit până la capăt, cadrul legal va fi stabilit, iar Gazpromul va accepta să importe gaze din Romania, potențialul va fi imens. Va exista o alternativă în privința gazelor care se importă astăzi numai din Rusia. Dar subliniem mereu că acesta este numai potențialul.”

Robert Coalson: Ce pârghii are Gazpromul să împiedice așa ceva? Presupunem că va face totul ca să nu lase Moldova să poată importa gaz românesc…

Anita Sobjak: „Acum, Gazpromul deține o cotă de 51% din acțiunile companiei moldovenești de gaze, Moldova Gaz. În afară de aceasta, chiar dacă Moldova trebuia să pregătească legi care să separe furnizarea energiei de transportul și distribuția ei, acest lucru nu s-a întâmplat în realitate.

Aș spune că s-a recurs la o șmecherie. S-au înființat numai câteva companii subsidiare ale Moldovei Gaz care să se ocupe de diferite etape ale distribuției de gaze. Dar nu a avut loc separarea lor reală de Moldova Gaz. Cât timp situația rămâne așa, Gazpromul cred că deține monopolul deplin. Mai trebuie să precizăm că, dacă Gazpromul deține 51% din acțiunile companiei Moldova Gaz, atunci guvernul moldovean deține numai aproximativ 36 de procente. Iar restul procentelor de acțiuni sunt deținute de Transnistria.”

Robert Coalson: Ce șanse credeți că există ca gazele să înceapă a curge la 1 octombrie?

Anita Sobjak: „Întrebarea este, mai degrabă, alta decât dacă gazele vor începe să curgă în octombrie, în decembrie sau la primăvară. Chiar dacă vor începe, volumul gazelor va fi nesemnificativ. Întrebarea adevărată este când se va putea continua și finaliza întregul proiect.”

Robert Coalson: Dar dacă Gazpromul este în stare să blocheze chiar și importul unui volum mic de gaze, cum vor putea găsi investiții pentru continuarea gazoductului?

Anita Sobjak: „Desigur, rămâne îngrijorarea că, chiar dacă se găsesc investiții, nu este limpede dacă gazoductul va putea fi folosit. Un blocaj de felul celui actual, va putea să existe și în viitor, când va fi deja construită o porțiune mai mare a gazoductului.”

Robert Coalson: Să aducem mai multă claritate: Gazpromul poate refuza teoretic să importe gaz românesc de tot, sau guvernul îl poate forța să importe gazul?

Anita Sobjak: „Nu mă simt în stare să ghicesc asta.”

XS
SM
MD
LG