Linkuri accesibilitate

Cazul Roman Zaharov.

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului analizează un caz de ascultare a convorbirilor telefonice combinat cu restrângerea libertății presei în Rusia. Detalii are corespondenta Europei Libere la Strasbourg.

Trebuie spus din capul locului că audierile în fața Marii Camere sunt rezervate doar cazurilor cu o importanță exceptională. Cel care a adus acest caz în fața judecătorilor CEDO este Roman Zaharov, un jurnalist rus care trăiește la Sankt Petersburg.

În decembrie 2003, Zaharov, care este editor șef la un trust de presă, a dat în judecată mai multe firme de telefonie mobilă, Ministerul rus al Comunicațiilor și Serviciul Federal de Securitate (FSB, succesorul KGB) din Sankt Petersburg și regiunea Leningrad, acuzându-i că, ascultându-i în mod sistematic convorbirile telefonice, i-au încălcat dreptul la viața privată. De fapt, jurnalistul rus nu atacă atât instituțiile enumerate mai sus, cât legea care le permite acestora să instaleze aparatură și să desfășoare activități de ascultare.

Zaharov a dat în judecată Rusia la CEDO pentru că legislația rusească obligă operatorii de telefonie mobilă să instaleze și să activeze interceptarea de la distanță a comunicațiilor de către FSB.

El se mai plânge că legile relevante în această privință sunt secrete și nu au fost niciodată publicate, fapt care a și condus la pierderea procesului de către jurnalist la instanțele locale. Între altele, acestea din urmă au respins cazul și pentru că nu are fundamentare juridică, altfel spus, nu citează nici un articol dintr-o lege rusească ce ar fi fost încălcată.

Zaharov este reprezentat în fața CEDO de avocați de la European Human Rights Advocacy Centre (EHRAC), de la Universitatea Middlesex din Londra și de Organizatia neguvernamentală moscovită „Memorial”.

Puterile extinse de supraveghere pe care le are FSB-ul nu sunt controlate adecvat. Nu exista o autorizare judiciara a acestora, o supraveghere independenta, nici un fel de compensatii pentru victime sau posibilitate de apel. Sistemul trebuie complet revizuit”, a spus, în fața judecătorilor CEDO, Prof. Philip Leach, Director al EHRAC.

În plângerea adresată tribunalului local din Sankt Petersburg, Zaharov a cerut instanței să emita un ordin prin care echipamentele de ascultare să fie inlăturate și să care să nu mai permită astfel de proceduri fără un acord prealabil al persoanei în cauză.

Însă în anul 2006, tribunalul din Sankt Petersburg a respins plângerea lui Zaharov. Instanța rusa a motivat decizia prin faptul că jurnalistul nu a putut dovedi nici că este ascultat și nici că operatorii de telefonie mobilă au transmis date private către persoane neautorizate. În plus, acuzațiile lui Zaharov nu fac trimitere la incălcarea unor legi anume.

Mai mult, instanța rusă a arătat că instalarea acestui tip de echipament de ascultare nu produce incălcarea caracterului privat al comunicațiilor.

În același an, 2006, Zaharov depune plângere la CEDO, care este admisă și repartizată spre examinare Marii Camere.

Ieri, în cadrul audierilor, poziția Rusiei s-a bazat pe respingerea cazului, ca neeligibil, câtă vreme nu a epuizat toate căile de atac din Rusia, pe de o parte, iar pe de alta, pe faptul că legislația în cauza nu poate fi făcută publică din motive de siguranță națională.

„Autoritățile din Federația Rusă nu consideră că reclamantul este o victimă a vreunei violări a Convenției Drepturilor Omului”, a spus unul dintre reprezentanții Rusiei în fața CEDO, Georgy Matyushkin.

Judecătorii CEDO au cerut numeroase lămuriri solicitînd, de pildă, definirea termenului „secret” în cazul legilor care permit ascultarea și supravegherea populației.

CEDO va lua o decizie în acest caz în perioada următoare.

XS
SM
MD
LG