Linkuri accesibilitate

Intrarea în cursă a fostului șef al SIE, pe fondul scandalului în care Robert Turcescu, a recunoscut că este ofițer acoperit, amplifică ideea că serviciile secrete se implică în politica din România la mai bine de zece ani de la aderarea țării la NATO

Șeful serviciului de spionaj din România, Teodor Meleșcanu, și-a înscris astăzi candidatura la Biroul Electoral Central, la o zi după ce și-a anunțat demisia din fruntea acestei structuri. Meleșcanu are 73 de ani și este diplomat de carieră, crescut în perioada regimului comunist. A fost ministru de Externe înre 1992-1996, perioadă în care a intrat în partidul fondat de Ion Iliescu. După trecerea în opoziție a acestuia, Teodor Meleșcanu pleacă din partid împreună cu un grup care se declară reformist. Își face propria platformă și se pregătește pentru prezidențialele din 2000, numai că între timp explodează un scandal denumit „firul roșu”, legat de negocierea unei conexiuni directe între Palatul Cotroceni și Kremlin la începutul anilor ’90. Ca ministru de Externe ar fi girat începerea acestor negocieri, pe care le-ar fi dus însă Serviciul de Telecomunicații Speciale, sub umbrela lui Ion Iliescu. Meleșcanu cade brusc în sondaje, iar după alegerile din 2000 care îl readuc pe Iliescu la Cotroceni se aliază cu liberalii. Din 2007 până în 2009 devine ministru al Apărării din partea PNL, iar din 2012 este numit de Traian Băsescu în fruntea Serviciului de Informații Externe.

Intrarea în cursă a fostului șef al serviciului de spionaj, altminteri un personaj discret, pe fondul scandalului în care Robert Turcescu, un cunoscut realizator de dezbateri televizate a recunoscut că este ofițer acoperit, amplifică ideea că serviciile secrete se implică în politica din România la mai bine de zece ani de la aderarea țării la NATO.

Deocamdată nu a început nicio anchetă juridică în cazul Turcescu, deși potrivit legii, deconspirarea unui agent secret se pedepsește cu până la zece ani de închisoare. Nu este prea clar pentru care dintre serviciile secrete ar fi lucrat realizatorul tv., fiindcă singura probă pe care a arătat-o public este un livret militar de rezervist cu gradul de locotenent-colonel. Dincolo de speculațiile și ipotezele cețoase legate de această mărturisire și de eventualele ei implicații, există cel puțin o problemă legată de etica jurnalismului românesc și o alta de felul în care înțeleg structurile secrete să se infiltereze la vârful presei românești. Mărturisirea lui Robert Turcescu a fost făcută la câteva săptămâni după ce președintele Traian Băsescu anunța că unul dintre prezidențiabili este, de asemenea, ofițer acoperit și că la timpul potrivit lumea va afla cine este acesta.

Deocamdată toată campania electorală din România este acaparată de discuțiile legate de serviciile secrete și de ofițerii acoperiți din vârful presei și al politicii, ca și cum întreaga țară ar fi o garnizoană a acestor sctructuri. Reformele serviciilor speciale românești derulate sub supravegherea Statelor Unite și NATO riscă astfel să fie compromise fie de reflexele mai vechi ale unor grupări din interiorul acestora, fie de strategii politice care se bazează pe legături cu structurile secrete.

XS
SM
MD
LG