Linkuri accesibilitate

Autodeconspirarea lui Robert Turcescu (Adevărul).

Presa și-a început ieri săptămâna cu cazul Robert Turcescu pe prima pagină. Jurnalistul de televiziune a făcut duminică mărturisirea că este ofițer sub acoperire al Serviciului secret din cadrul Ministerului Apărării Naționale. Reacțiile au explodat imediat. După șocul de ieri, astăzi comentatorii par să se așeze mai aproape de ipoteza că autorul talkshow-ului Sub semnul întrebării, de la B1 TV, ar fi făcut nu doar o spovedanie, ci și un joc politic, neliniștitor și neclar. În legislația românească, dezvăluirea publică a unui secret de stat se pedepsește cu închisoare de la 2 la 10 ani. Identitatea agenților sub acoperire este secret de stat, așa încât Turcescu pare să-și riște chiar libertatea.

Ion M. Ioniță constată în Adevărul că totul „se joacă în cheie politică”. „Într-o societate normală, în timpuri normale, o asemenea dezvăluire s-ar fi discutat în termeni civici, în ceea ce priveşte relaţia dintre servicii şi societate. Dar, apriga şi confuza bătălie politică la care asistăm se poartă pe tărâmul dezinformării şi nu al informării electoratului”, scrie el. Autodeconspirarea lui Turcescu nu poate fi, arată comentatorul, decât fie o lovitură mortală dată lui Traian Băsescu de unul dintre cei mai înfocați susținători ai săi, fie „o calomnie care afectează direct imaginea serviciilor secrete şi a Armatei, ceea ce loveşte în interesele de securitate ale României”. Ion M. Ioniță înclină să creadă că zilele următoare vor face lumină. Trebuie să fie o legătură între declarația președintelui Băsescu că, printre candidații la președinție, s-ar afla un agent sub acoperire, și mărturisirea jurnalistului de la B1 TV.

În gandul, Cristian Tudor Popescu spune că de orice l-ar fi crezut în stare pe Băsescu, dar nu să lovească în serviciile secrete. „De 25 de ani încoace, a fost o preocupare majoră a SRI şi SIE să şteargă eticheta de securişti, încărcată cu maleficiul deceniilor de comunism. Şi, în bună măsură, au reuşit”, scrie Popescu și adaugă: „Prin sceneta «Ofiţerul acoperit vrea la Cotroceni», Băsescu rediabolizează serviciile secrete actuale, identificându-le cu Securitatea în conştiinţa publică”. Așadar și jurnalistul de la gandul.info face aceeași legătură între promisa dezvăluire a unui candidat la președinție care ar aparține încă serviciilor secrete și cazul Turcescu. Cristian Tudor Popescu acuză chiar mai mult: „sunt nişte ofiţeri acoperiţi printre noi, scrie el, dar aparţinând unui serviciu neromânesc, dacă nu antiromânesc”.

Subiectul fierbinte al autonomiei Ținutului Secuiesc a trecut de ieri în umbră, dar rămâne o temă acută. Într-un interviu acordat la România liberă, liderul UDMR, Kelemen Hunor, care este și candidatul la alegerile prezidențiale din partea formațiunii, recunoaște că proiectul de lege depus la Parlament nu este în conformitate cu Constituția României. Dar Constituția ar fi de vină. E învechită, trebuie reformulată, crede Kelemen Hunor, care dorește să se arate flexibil: mai multe dintre prevederile proiectului de lege pot fi discutate, negociate, reformulate, dar important este ca societatea românească să perceapă nivelul de normalitate pe care s-ar înscrie autonomia Ținutului Secuiesc. Mai concret: maghiarii ar dori, de pildă, ca exploatarea resurselor naturale din Ținutul Secuiesc să treacă, din administrarea statului, în cea a comunității locale. „Vrem să aflăm de ce există această frică, să înțelegem de ce românii cred (...) că administrarea de către maghiari a unei anumite zone lezează interesele românilor. Până acum am primit de la societatea românească un singur răspuns: nu. Așteptăm și argumentele”, a declarat președintele UDMR, Kelemen Hunor, în interviul acordat României libere.

XS
SM
MD
LG