Linkuri accesibilitate

De ce s-a blocat reforma instituţiei Avocatului poporului


Sala de şedinţe a Parlamentului

Sala de şedinţe a Parlamentului

Experţii îi sfătuiesc pe viitorii avocaţi ai poporului să fie mult mai prezenţi, să reacționeze prompt la cererile cetăţenilor şi să redea prestigiul funcţiei pe care o exercită.

Deși mandatele a trei ombudsmani din cei patru care activează în cadrul Centrului pentru drepturile omului au expirat, deputații majoritari nu se grăbesc să opereze schimbările de rigoare care ar asigura funcționalitatea instituției. Chiar exista riscul ca adoptarea deciziilor vitale pentru funcționarea centrului să fie amânată până după alegerile parlamentare. Este încă o consecința a lipsei de consens în coaliția de guvernare pe mai multe subiecte fierbinți, ceea ce împiedica deschiderea sesiunii de toamnă a Parlamentului. Situația incertă a ombudsmanilor reduce randamentul instituției obligate să apere drepturile omului, dar relevă totodată şi locul pe care îl atribuie parlamentarii pe lista de priorităţi. Valentina Basiul a căutat să afle de unde provine blocajul.

De aproape jumătate de an, în Republica Moldova nu mai există avocaţi parlamentari, ci avocaţi ai poporului. Chiar dacă aleşii au început reforma, nu se grăbesc să o termine.

La finalul sesiunii trecute, majoritatea parlamentară a pus la vot numirea ombusmanilor doar că nu au avut cvorum. Experţii susţin că la mijloc sunt neînţelegerile dintre democraţi şi liberal-democraţi, care nu şi-au partajat funcţiile.

Mihai Cotorobai, unul dintre pretendenţii la funcţia de avocat al poporului, este optimist şi crede că în câteva zile va fi numit avocat al poporului.

„Eu nu ştiu de ce se reţine. Probabil atunci nu s-a dovedit că nu era cvorum. Dar mie mi-au sunat să fiu pe alături, că poate să fie în orice moment pus la vot. Dacă am ajuns, cum se spune, până la mal, ar fi păcat că să ne-necăm”.

Avocatul Stanislav Pavlovschi analizează prestaţia foştilor ombudsmani şi pune pe seama acestora ineficienţa instituţiei, care ar trebui să apere drepturile şi libertăţile cetăţenilor.

„Aţi văzut măcar în mass-media moldovenească câteva apariţii serioase a ombudsmanilor pe o problemă sau pe altă problemă a drepturilor omului? Iaca se spune la noi că e un dezastru total, practic, în organele de drept, procuratură, instanţele de judecată. Aţi văzut măcar o singură apariţie a unui avocat parlamentar care ar vorbi despre problemele sectorului juridic, despre problemele cu care oamenii se confruntă adresându-se în instanţa de judecată, în timpul examinării dosarelor judiciare? Eu, personal, urmăresc foarte atent şi n-am văzut nicio apariţie”.

În opinia lui Stanislav Pavlovschi, în Republica Moldova, avocatul poporului are prea puţine împuterniciri, iată de ce până acum ocupanţii acestor fotolii au fost prea puţin vizibili.

„Dacă statul are nevoie ca funcţia de ombudsman să nu fie ca o jucărică, trebuie să fie o funcţie, funcţie ce presupune diferite atribuţii. Practic, ombudsmanul în Moldova nu are posibilitatea să facă nimic, decât să ceară, să ceară, să ceară, parcă ar fi un avocat simplu”.

Şi avocata Natalia Moloşag critică modul în care au activat până acum foştii avocaţi parlamentari. Totuşi, ea susţine că nu putem vorbi despre ineficienţa instituţiei ombudsmanului, ci mai degrabă să ne întrebăm cum au fost selectați avocaţii parlamentari, respectiv, cum şi-au exercitat ei misiunea.

„Fiind avocat care apără victimele torturii, nu prea am simţit aportul acestei instituţii în acest domeniu. Şi de fapt nu s-a reacţionat atunci când s-a cerut. Doi, am avut câteva situaţii când ne-am adresat după ajutor avocatului copilului. La fel a fost o reacţie destul de lentă şi, de fapt, fără rezultate concrete”.

Natalia Moloşag crede că avocaţii poporului trebuie să fie buni practicieni. Ea nădăjduieşte ca acest concurs să fie amânat, chiar dacă este sigură că şi de această dată numirea ombudsmanilor se va face pe criterii politice.

Lucru pe care îl recunoaşte şi Anatolie Munteanu, avocat parlamentar, directorul Centrului pentru drepturile omului.

„Totul depinde de clasa politică pentru că numirea în funcţie a avocatului poporului este un produs a voinţei directe a politicului. Probabil că lucrurile nu merg bine la nivel politic, de aceea şi reforma în întregime s-a blocat”.

În ceea ce priveşte funcţionalitatea, Anatolie Munteanu spune că instituţia depune efort să-şi realizeze sarcinile. Cât despre critici, acesta afirmă că e mai uşor să comentezi din postura de expert decât să faci ceva.

Indiferent cine vor deveni cei doi avocaţi ai poporului, juriştii îi sfătuiesc să fie mult mai prezenţi, să reacționeze prompt la cererile cetăţenilor şi să redea prestigiul funcţiei pe care o exercită.

XS
SM
MD
LG