Linkuri accesibilitate

„Separatologii” din estul Ucrainei (Contributors)

Premierul moldovean Iurie Leancă a participat sâmbătă la adunarea gigant a social-democraților români care au re-relansat candidatura lui Victor Ponta la alegerile prezidențiale din noiembrie. Cristian Cîmpeanu prezintă și comentează în România liberă declarațiile făcute și cu această ocazie de cei doi șefi de guvern referitor la conducta de gaze Iași-Ungheni. Ei susțin la unison că li s-a dat moldovenilor siguranța că nu vor depinde de gazul rusesc. Numai că, din 27 august, de când au tăiat panglica la Ungheni, „realitatea îi prinde din urmă”, spune Câmpeanu, adică niciun metru cub de gaz nu circulă prin conductă și nici dacă ar circula n-ar însemna nimic în raport cu problema dependenței energetice a Republicii Moldova. Iurie Leancă începe deja să mai recunoască. Jurnalistul român le indică cititorilor săi un interviu dat la unimedia.md de premierul de la Chișinău, unde pretinde că n-a realizat până acum ce probleme pune acest gazoduct, că nu va fi funcțional fără un traseu autonom de Moldovagaz pe teritoriul moldovean și fără avizele legale și contractele comerciale cu distribuitorii și transportatorii de gaz din ambele țări. „Descoperirile” oficialului moldovean sunt puse față în față cu analiza expertului în politici energetice Otilia Nuțu: aceste lucruri se știau, firește, dar ambii șefi de guvern preferă să folosească tema în folosul propriilor interese electorale. Victor Ponta speră să ajungă președintele României, iar Iurie Leancă, să obțină pentru partidul lui un scor bun la apropiatele alegeri parlamentare.

O analiză semnată Ion Morandici, doctorand și lector român la o universitate americană, abordează pe contributors metodele și problemele rușilor în ”războiul ruso-ucrainean”, care ar fi intrat acum în „faza înghețată”. Vladimir Putin nu a avut de la bun un plan coerent privind Ucraina, socotește analistul, ”nu a anticipat valul de naționalism rusesc și nostalgie prosovietică pe care l-a provocat anexarea bine planificată a Crimeii”. După izbucnirea protestelor din estul Ucrainei, „Moscova a delegat în regiune indivizi afiliați structurilor militare rusești, care pot fi calificați drept separatologi, adică experți în ale separatismului”. În scurt timp, ei au cam intrat în conflict cu separatiștii locali, câteodată mai radicali, alteori mai puțin radicali decât ar fi vrut Moscova. Așa că unii „separatologi” au fost retrași în planul doi, ori înlocuiți cu alții, mai profesioniști, mai vechi, mai rodați. Lucrurile se întâmplă ca pe vremuri, când erau formați la Moscova lideri comuniști exportați apoi în statele-satelit ale Uniunii Sovietice (Ana Pauker, în cazul României). În vremurile noaste, modelul e nu doar copiat, ci direct transferat din Transnistria, spune analistul. Vladimir Antiufeev, instalat la cârma autoproclamatei republici Donețk, este același cu cel trimis la începutul anilor 90 în Transnistria și care a conservat de-a dreapta lui Igor Smirnov caricatura de republică sovietică în regiune. Vladimir Putin a dovedit deja că nu e dispus să renunțe la estul Ucrainei, iar liderul de la Kiev, Petro Poroșenko știe asta bine. Nu degeaba a cerut, în 18 septembrie, Statelor Unite mai mult armament, cu deja celebra formulă „Nu putem păstra pacea doar cu plăpumi”, se mai arată în analiza de la contributors.

XS
SM
MD
LG