UEFA a anunțat orașele care vor găzdui în 2020 meciuri din turneul final al Campionatului european de fotbal, care cu ocazia celei de-a 60-a aniversări se va ține într-o formulă inedită în 13 țări. Printre orașele alese să găzduiască meciuri sunt numai patru din fostul spațiu comunist: St. Petersburg, Baku, Budapesta și București.
Oficialii români și microbiștii sunt fericiți după decizia luată de UEFA, Uniunea Asociațiilor de Fotbal din Europa, dar și nemicrobiștii speră să aibă ceva de câștigat.
Odată cu desemnarea Bucureștiului ca gazdă pentru patru meciuri din Campionatul European de fotbal din 2020, România se angajează să facă investiții importante în infrastructură. Între altele este vorba despre autostrada A3 care leagă Bucureștiul de Budapesta și care ar urma să fie gata până în 2020, deși deocamdată există doar câteva tronsoane finalizate în zonele de podiș sau câmpie, ceea ce înseamnă sub 20 la sută din lungimea ei. Ar trebui deci să fie construită mai ales partea de autostradă care traversează munții, între Ploiești și Brașov, care urmează să fie plasată pe piloni și înseamnă investiții serioase. Spre deosebire de celelalte orașe vestice care vor fi gazde pentru Campionatul European de pese 6 ani și despre care Raportul final UEFA noteaza ca au infrastructuri “foarte bune” în ce privește legăturile lor cu restul contienentului, România a primit calificativul “suficient”.
Același Raport UEFA precizează că Aeroportul Internațional Otopeni din București, singurul care deservește orașul este “slab legat” prin mijloace de transport în comun cu Național Arena, stadionul unde se vor ține cele patru meciuri de la Euro2020 și de asemenea centrul capitalei nu este bine conectat cu stadionul. Documentul UEFA menționează, totuși, că în plan există o nouă linie de metrou, care va lega Aeroportul cu centrul Bucureștiului și care potrivit planurilor ar trebui să fie gata în 2017-2018. Prețul estimat este de peste un miliard de euro, iar premierul Victor Ponta a lăsat să se înțeleagă că deși ar fi o necesitate, o astfel de investiție s-ar putea să nu acopere nici măcar costurile de întreținere, de cum investiția.
De asemnea Arena Națională, singurul stadion românesc cu o capacitate de peste 50.000 de persoane și care poate fi acoperit în caz de vreme nefavorabilă, are nevoie de îmbunătățiri. În mare acest stadion respectă standardele UEFA, dar nu are suficiente spații de parcare, așa numitele loje pentru VIP-uri sunt prea puține, iar centrul media trebuie construit în afara stadionului.
Deocamdată nu este prea clar cât de mare este suma pe care România trebuie să o investească pentru facilitățile de infrastructură, cazare și modernizare în condițiile în care UEFA acoperă doar costurile cu organizarea și cele legate de obținerea forței de muncă pentru proiectele pe care le administrează direct plus cele de închirirere a stadionului, inclusiv unele cheltuieli de securitate. Federația Română de Fotbal își asumă tot ceea ce înseamnă organizarea, Primăria București asigură punerea la punct a infrastructurii locale, iar guvernul român a celei naționale și trebuie să fie disponibil să acopere orice cost suplimentar care ar putea apărea prin nerespectarea obligațiilor. Securitatea meciurilor și a spectatorilor sunt tot de competența executivului.
România profită deci de hotărârea UEFA, care încă din 2012 a decis să organizeze sub sloganul “EURO pentru Europa” un turneu final de-a lungul întregului continent pentru a sărbători în acest fel 60 de ani de la prima ediție a Campionatului European, care a avut loc în 1960.
