Linkuri accesibilitate

Corneliu Gurin: „Prevenirea corupției trebuie să înceapă de pe băncile instituțiilor de învățământ, poate chiar din familie”


Valentina Ursu în dialog cu procurorul general din R. Moldova

Într-un interviu acordat în exclusivitate Europei Libere, procurorul-general al R. Moldova Corneliu Gurin i-a spus Valentinei Ursu că lupta împotriva corupției trebuie să fie o cauză a tuturor, inclusiv a cetățenilor de rând, și că legile împotriva corupției sunt prea noi ca să dea deocamdată rezultate spectaculoase:

Corneliu Gurin: „Corupția afectează întreaga societate, întregul stat, activitatea Procuraturii poate într-o anumită măsură vizează chestiuni mai concrete, deci, descoperirea cazurilor, investigarea lor și remiterea în instanța de judecată. Sub aspect formal, combaterea corupției într-adevăr, chiar dacă este o prioritate, nu a ajuns să devină un element mai puțin îngrijorător pentru cetățeni. Corupția a pătruns profund în societate, corupția a pătruns prea mult în minți și a afectat prea mult morala oamenilor. Foarte mulți dintre cetățenii Republicii Moldova acceptă să participe la cazuri de corupție. Corupția reprezintă o tranzacție între cel puțin două entități, cea care oferă și cea care primește și nu întotdeauna cei care reprezintă statul sunt cei care o fac prin estorcare, deci, nu întotdeauna acești bani sau aceste foloase se obțin prin estorcare pentru că estorcarea este, de fapt, un element agravant al infracțiunilor de corupție. De foarte multe ori cetățenii atunci când se confruntă cu anumite situații în care au încălcat legea sau când doresc să își realizeze anumite interese sunt cei care oferă. Deja depinde de cel în fața căruia apar acești cetățeni, de nivelul lui de integritate, dar și de presiunile la care este supus atât din partea superiorilor, a respectivilor cetățeni care provoacă aceste fenomene, dar și, iarăși, generat de situația generală. E vorba și de salarii, e vorba și de anumite elemente care țin de viața privată a fiecăruia, unii sunt mai puțin integri și atunci se dedau la asemenea acțiuni.”

Valentina Ursu

Valentina Ursu

Europa Liberă: Să vorbim despre marea și mica corupție, care e mai periculoasă? Și unde pot interveni instituțiile statului, pornind de la Centrul Național Anticorupție și până la Procuratură, ca să existe aceste dosare cât de cât convingătoare pentru opinia publică că, uite, punem capăt odată și odată acestei situații deplorabile?

Corneliu Gurin: „De fapt, în legislația Republicii Moldova nu există o diferență între marea și mica corupție, chiar nici nu este definită corupția ca fiind corupție la nivel înalt. Însă aceasta nu înseamnă că nu avem asemenea cazuri. Și pentru a asigura un nivel suficient de investigare, au fost efectuate mai multe măsuri, inclusiv sub aspect legislativ. La nivel formal, atât implementarea Strategiei de reformă a sectorului justiției, cât și a Strategiei naționale anticorupție, este la un nivel satisfăcător sub aspect legislativ-normativ. Au fost promovate mai multe modificări novatorii, chiar revoluționare, în domeniul respectiv, chiar pentru spațiul european. Suntem poate nu pionieri, dar cel puțin la un nivel avansat în anumite reglementări. Și mă refer aici la instituirea unor pedepse foarte dure pentru fapte de corupţie, la instituirea unor reglementări legate de confiscarea extinsă, inclusiv pentru aceste fapte, dar şi criminalizarea îmbogăţirii ilicite. Este abia o jumătate de an de când au intrat în vigoare aceste reglementări, e destul de complicat de aplicat, însă ne mişcăm pe calea dreaptă.”

Europa Liberă: De ce este complicat?

Corneliu Gurin: „Pentru că sunt multe şi interpretări. Dar pentru că timp de douăzeci şi ceva de ani, nu a fost o abordare coerentă asupra aspectului aşa-numitei îmbogăţiri ilicite a funcţionarilor, evident că astăzi nu poate să se întâmple o revoluţie. Este greu să dovedeşti că îmbogăţirea s-a produs pe căi ilegale. Este foarte dificil să dovedeşti. Plus la aceasta avem şi anumite interpretări legate de faptul cum aplicăm această lege. Pentru că ea, într-un fel, ar agrava răspunderea pentru fapte care anterior nu erau sancţionate. Însă aceasta nu înseamnă că stăm cu mâinile în jos. Spre exemplu, dacă vorbim de combaterea micii corupţii, aceste noi reglementări legate de testarea integrităţii deja au început să producă roade. Spre exemplu, în perioada de când a intrat în vigoare Legea cu privire la testarea integrităţii, la Procuratura Anticorupţie şi Centrul Naţional Anticorupţie avem deja 49 de denunţuri despre tentative de corupere activă în care 27 de angajaţi ai MAI, 11 angajaţi ai Serviciului Vamal, 3 judecători, câte un caz de la Serviciul Fiscal de Stat, Agenţiei Funciare, diferiţi reprezentanţi ai Administraţiei Publice Locale, au comunicat despre cazuri când au fost supuşi unor încercări de a fi corupţi. Anterior aceste lucruri nu se întâmplau. Acum, odată intrată în vigoare respectiva lege, a apărut acest pericol pentru ei că ar fi supuşi testării şi de aceea au hotărât să denunţe respectivele cazuri. Evident că asemenea cazuri se întâmplau şi anterior, dar ele nu erau denunţate. Iată că timp de o lună avem deja statistici sau nişte evenimente foarte importante. Acum este foarte important să păstrăm această tendinţă, să nu admitem ca, iarăşi, funcționarii să se deprindă cu situaţia că nu sunt deja testaţi sau nu sunt sancţionaţi pentru asemenea fapte, iar cetăţenii să ştie că vor fi traşi la răspundere, dacă vor încerca să ofere avantaje necuvenite funcţionarilor. Şi răspunderea este destul de dură.”

Europa Liberă: Domnul procuror general, dar şi reprezentanţii Centrului Naţional Anticorupţie, şi cei de la Curtea de Conturi, şi cei care reprezintă alte instituţii ale statului spun cu text deschis: „În Moldova se fură ca în codru.” Şi toată lumea aşteaptă totuşi nişte dosare de răsunet, unde să se arate că pentru că se fură ca în codru sunt pedepsiţi cei care fură.

Corneliu Gurin: „Nu se fură ca în codru. Poate se fură codrii, dar nu se fură ca în codru. Sunt, sigur, anumite fenomene care trezesc îngrijorare, însă nu putem spune că situaţia a scăpat de sub controlul instituţiilor statului. Da, se vehiculează asemenea lucruri, mai sunt anumite apariţii publice a unor persoane care încearcă să demonstreze aceste lucruri. Însă noi chiar am făcut anumite analize, de foarte multe ori, nu vorbesc aici de presă sau, de exemplu, de ONG-uri, dar chiar şi în cazuri când sunt anumite investigaţii, uneori se întrevăd elemente de încercare de a influenţa anumite lucruri şi nu în direcţia corespunzătoare. Plus la aceasta, anumite persoane care sunt în conflict cu legea sau care, spunem noi mai simplu, cu musca pe căciulă, încearcă fie să arunce vina pe cineva, fie să spună că atunci când au săvârşit anumite fapte reprobabile ei au făcut-o fiind determinaţi de cineva sau pentru cineva ş.a.m.d. Însă ei au procedat la acţiuni care s-au dedat ei. Ei trebuie să poarte răspundere în primul rând.”

Europa Liberă: De exemplu, l-am auzit pe liderul liberalilor, Mihai Ghimpu, care a spus că de trei ani tot sesizează Procuratura Generală despre ceea ce se întâmplă la Banca de Economii. Ce trebuie să înţeleagă lumea din aceste declaraţii pe care le fac politicienii, spunând că instituţiile statului sunt avertizate, iar măsuri nu se iau?

Corneliu Gurin: „Cazurile de deturnare a mijloacelor financiare de la Banca de Economii, atât de către fosta administraţie, cât şi de către actuala administraţie, cele care au fost documentate cu probe se află fie pe rolul instanţelor de judecată deja, fie se află în proces de investigare. Există anumite nuanţe legate de faptul că pentru a investiga sau pentru a deferi justiţiei anumite persoane, sau a demonstra anumite furturi, aşa cum se invocă, trebuie să existe un prejudiciu care trebuie să fie estimat şi determinat că acest prejudiciu a fost adus intereselor publice sau intereselor anumitor persoane concrete care ar fi prejudiciate.”

Europa Liberă: Şi ar lipsi aceste probe?

Corneliu Gurin: „Pentru moment nu există o constatare că au fost deturnate mijloace în proporţii considerabile sau că au avut loc asemenea delapidări de fonduri într-o mărime care să afecteze interesele publice corespunzător.”

Europa Liberă: Domnule procuror general, stârpirea corupției semnifică o cale spre un viitor modern, cel puțin Moldova care s-a angajat pe calea eurointegrării aceasta urmărește. Iar toate eforturile de a eradica acest flagel trebuie să înceapă de la clasa politică despre care s-ar spune că ar fi cea mai coruptă, alături de judecători, procurori și alți funcționari cu demnitate în stat. Iată de aici cred că e vulnerabil să convingi cetățeanul că marea luptă împotriva corupției poate da rezultate.

Corneliu Gurin: „Prevenirea și stârpirea corupției trebuie să înceapă de pe băncile instituțiilor de învățământ, poate chiar din familie. E o chestie de moralitate și e o chestie de educație, e o chestie de atitudine a cetățeanului și a persoanei față de acest fenomen. Din păcate, sondajele sau anumite evaluări atestă că avem un nivel destul de mare de toleranță în societate la acest fenomen. Ce înseamnă aceasta? Unii cetățeni consideră că a oferi avantaje necuvenite sau a participa la asemenea acțiuni nu este chiar atât de prejudiciabil sau nu este chiar atât de rău. Evident, ei încearcă să spună că aceste lucruri se întâmplă la nivel înalt, de ce să nu ne dedăm și noi la asemenea activități? Însă, dacă vorbim de nivelul înalt, e vorba poate de câteva sute de persoane, dacă vorbim de nivelul mediu și de nivelul mic, e vorba poate de mii sau poate zeci de mii de persoane care sunt uneori antrenate în asemenea activități. Nu cred că doar combaterea corupției la nivel înalt ar da rezultate pentru că aceeași funcționari, aceeași demnitari, chiar judecători, procurori, polițiști nu sunt ei cei care umblă prin oraș sau umblă prin sat și spun: „Nu aveți să ne dați niște bani pentru ca noi să exercităm anumite activități?”. De multe ori cei certați cu legea

Corupția trebuie stârpită la nivel înalt prin mecanisme de prevenire, de control și politic.

sunt cei care provoacă sau cei care ajung în anumite situații când doresc anumite avantaje sunt cei care doresc respectivele remunerări. De aceasta corupția trebuie stârpită la nivel înalt prin mecanisme de prevenire, de control și politic. Pentru că aici, în primul rând, controlul politic, evident, este necesar și să nu fie admiși cei care sunt cu nivel de integritate scăzută, să nu fie admiși la conducere sau chiar dacă au fost, atunci tot pe căi politice, administrative, de verificare și monitorizare să fie excluși ori să fie înlăturați de la funcțiile pe care le dețin. Iar la nivelul mediu și mic se va proceda atât prin metode de profilaxie, ceea ce spuneam, de exemplu, aceeași testare a integrității, cât și prin metode de punitate, vor fi sancționați. Faptul că, spre exemplu, în ultimul an, avem 14 sentințe cu aplicarea privațiunii reale de libertate în privința persoanelor care au comis fapte de corupție. În anul 2013 am avut cinci sentințe de acest gen, iar până la 2013, practic, asemenea sentințe, dacă erau una sau două pe an. Deci, timp de opt luni avem o creștere de trei ori a cazurilor de condamnare la privațiune de libertate pentru cazuri de corupție. Dacă se vor păstra asemenea tendințe, eu cred că lucrurile foarte repede se vor răspândi în societate și cei care sunt pedepsiți vor fi un exemplu foarte bun pentru cei care s-ar putea deda la o asemenea activitate și să înțeleagă că oferirea chiar 100 de euro sau a 100 de dolari, sau a câteva mii de lei le poate aduce câțiva ani de închisoare.”

Europa Liberă: Câtă dreptate au cei care spun că statul ar fi condus de oligarhi?

Corneliu Gurin: „Eminamente și definitoriu sunt lucruri abordate la nivel politic. Statul este condus de către Parlament, guvern, președintele Republicii Moldova. Și Constituția, legislația care există în Republica Moldova, de fapt, nici nu conține asemenea definiții, cum ar fi oligarhi. Că există persoane care încearcă să influențeze la nivel politic anumite decizii, este cert și eu cred că toți o recunosc, dar este greșit să spunem că una, două, trei persoane controlează instituțiile statului. Acest lucru nu poate să se producă pentru că există mecanisme de intervenție. Și chiar faptul că avem o coaliție de guvernare înseamnă că există și un control reciproc. Dacă sunt prea multe influențe sau dacă aceste influențe se desfășoară pentru a comite anumite ilegalități, există mecanisme de prevenire și de combatere a lor.”

Europa Liberă: Și se aplică aceste mecanisme?

Corneliu Gurin: „Evident. Și se aplică atunci când se intervine într-o anumită măsură în activitatea unor instituții ale statului, de exemplu, în cazul Procuraturii, dar cred că și în cazul celorlalte instituții de drept de combatere a fenomenelor respective, nu se intervine, așa cum se încearcă a se vehicula în mass-media că există câteva persoane care ar controla sistemul organelor de drept. Este o eroare să se creadă că este așa.”

Europa Liberă: Faptul că anumite instituții au fost repartizate partidelor de la guvernare pe criteriul algoritmului oricum a lăsat loc pentru interpretări.

Corneliu Gurin: „Poate într-adevăr, într-un anumit format al alianței de guvernământ ar fi existat niște acorduri privind partajarea funcțiilor, dar s-a explicat și atunci că e vorba de partajarea responsabilităților și nu de conducerea activității popriu-zise a instituțiilor. Dar și este imposibil ca cineva să dețină o anumită instituție. Noi, de exemplu, colaborăm cu toate structurile politice, guvernamentale, locale, naționale, regionale, deci, nu avem o problemă în a coopera și în a asigura respectarea legii atunci când este necesar.”

Europa Liberă: Este adevărat că totuși Bruxellesul, structurile Uniunii Europene încep să își piardă răbdarea că Moldova nu reușește eficient să combată corupția, iar actul de justiție nu este încă unul destul de credibil, așa cum s-ar aștepta să fie?

Corneliu Gurin: „Nu știu dacă e corectă noțiunea „încep să își piardă răbdarea”, e vorba de parteneriate, e vorba de acorduri care au fost semnate și înțelegeri. Deocamdată, chiar dacă există anumite restanțe, la nivel general, angajamentele se respectă. Și niciodată o instituție internațională sau un partener de dezvoltare nu va spune că „trebuie să aveți atâția condamnați” sau „trebuie să aveți atâția funcționari demiși pentru fapte de corupție”. E vorba de sistem, e vorba de crearea unor mecanisme care să funcționeze la nivel general. Și aceste lucruri se întâmplă, aceste lucruri au fost reglementate prin mecanisme legislative și normative, iar ultimul an de zile din nou demonstrează că avem mișcare corectă în direcția respectivă. Iarăși, cu titlu de exemplu, avem patru judecători trimiși în instanța de judecată pentru fapte de corupție pasivă, avem trei procurori care au fost deferiți justiției pentru asemenea fapte, avem un ex-ministru, un fost șef al Inspectoratului Fiscal, o altă persoană cu funcție înaltă de la Inspectoratul Fiscal care sunt trimiși în instanță pentru fapte de corupție. Că asemenea fenomene nu au existat cu doi ani în urmă tot este adevărat. De ce nu s-a reușit sau de ce nu se întâmplau asemenea lucruri până acum e o întrebare. Cert este că principul zero toleranță la corupție în cadrul Procuraturii se aplică. Și eu sunt dedicat acestui principiu.”

Europa Liberă: Totuși, Republica Moldova a fost sancționată de către Bruxelles pentru că nu a reușit între altele să combată eficient corupția din sistemul judiciar și pentru că este amânat procesul de reformare a Procuraturii, considerat esențial pentru un sistem justițiar integru. Chiar și o parte din tranșa de asistență financiară a fost stopată.

Corneliu Gurin: „Anumite lucruri evoluează, anumite priorități se suprapun ori se schimbă. Nu este corect să fim birocrați și formaliști. Important este să se întreprindă pași, să existe un vector sau o direcție înspre care ne mișcăm. Evident că ne impulsionează să desfășurăm mai multe activități în domeniul respectiv faptul că nu au fost alocate anumite resurse, ne asumăm și noi o parte din vină, dar nimeni nu ar putea să ne reproșeze că nu am fost dedicați sau nu am fost implicați chiar în aceleași proceduri de promovare a schimbărilor și a reformelor în Procuratură. A propos, astăzi este publicată Concepția de reformare a Procuraturii, iată un eveniment simbolic. Și, practic, pentru prima dată avem un document care stabilește unde se vrea a se ajunge prin reforma Procuraturii.”

Europa Liberă: Și unde veți ajunge?

Corneliu Gurin: „Vom ajunge spre o instituție modernizată, eficientă și cu oameni dedicați interesului public și în același timp oameni responsabili. Atunci când vorbesc despre reforma Procuraturii, dacă vorbim de nivelul politic, fiecare gândește în felul său, că s-ar dori una ori s-ar dori alta, noi avem viziunile proprii. Aceasta ar însemna, da, parțial, exonerarea de anumite obligații care astăzi sunt stabilite prin Constituție și prin legi, procurorii nu sunt cei care singuri își creează volumul de activitate, ei reacționează la cazurile cu care sunt sesizați. Însă anumite activități, dacă nu ar fi în competența procurorilor, din păcate, trebuie să constatăm că alte autorități ale statului nu le îndeplinesc sau nu le pot îndeplini, sau le îndeplinesc la un nivel insuficient. Pe de altă parte, în domeniul combaterii criminalității, noi ne dorim crearea unor structuri puternice în cadrul Procuraturii și care să aibă o concentrare specială, atunci când vorbim despre procuraturile specializate și în concepție este determinată Procuratura Anticorupție și Procuratura Combaterii Criminalității Organizate. Aceasta va însemna o abordare destul de generală și extinsă, adică crearea unor subdiviziuni foarte puternice la nivel central, poate chiar cu ramificații teritoriale, dar care vor include nu doar procurori propriu-zis, dar vor include un întreg arsenal de mijloace. Și aici e vorba și de angajați cu atribuții operative, și personal angajați cu atribuții de investigare, dar și de expertiză, cercetare ş.a.m.d. Ne aşteaptă lucruri complicate, nu toţi susţin asemenea lucruri, probabil că cei care se vor împotrivi au anumite reticenţe faţă de o Procuratură independentă şi puternică, dar noi ne vom mişca pe această cale. Acum doar cu titlu de informare, referitor la faptul că am fost sancţionaţi sau nu vor fi oferite anumite mijloace, eu am şi o opinie că dacă noi am pune în aplicare mijloacele care există şi ne-am mişca în continuare pe segmentele pe care am pornit, am putea găsi mult mai multe resurse la nivel intern. Şi este corect să facem aşa. Pentru că ajutorul extern constituie o investiţie de moment pentru ca ulterior să avem mecanismele și să avem arsenalul necesar de mijloace ca să ne descurcăm singuri.”

Europa Liberă: Dar este un catalizator care poate consolida clasa politică.

Corneliu Gurin: „Este, dar poate într-o măsură mai mică. Se vehiculează iarăşi, un pic, cred că exagerat, cu tema aceasta, se aruncă milioane ori se investesc milioane în reforme, în Strategia de reformă, dar lucrurile nu se mişcă. Dacă vom analiza lucrurile la rece, nu sunt resurse exagerate care ar fi acordate. Şi prin acţiunile pe care le putem desfăşura noi, exercitându-ne obligaţiile, eu cred că aceste resurse le putem obţine la nivel intern. Cu titlu de exemplu, chiar pe rolul instanţelor de judecată sau în gestiunea procurorilor, chiar la Procuratura Anticorupţie, se află câteva dosare care ajung la nivelul unui milion de euro, ar putea să fie sursa...”

Europa Liberă: Dar vreţi să le spuneţi?

Corneliu Gurin: „Este vorba despre dosarul tentativei de corupere a unor deputaţi în Parlament, în care a fost deodată ridicată suma de 250 de mii de dolari, a fost sechestrată suma de 500 de mii de euro aflată în anumite instituţii bancare, plus la aceasta, câteva automobile care, iarăşi, se ridică la sume de sute de mii de euro. Deci, practic, ajungem la o sumă comparabilă cu ceea ce nu am obţinut prin fondurile europene. Şi, probabil, va trebui să demonstrăm că ne putem descurca cu resurse interne. Dar asemenea cazuri cred că ar putea fi zeci. Eu nu zic să ajungem la o autogestionare sau la o autofinanţare, dar noi avem, de exemplu, cazuri, o sumă care depăşeşte 10 milioane de lei, confiscarea unor mărfuri de contrabandă care, iarăşi, în cazul că vor fi realizate, ar aduce venit la bugetul de stat. Lipsa investiţiei externe trebuie să ne determine să ne facem datoria pe intern şi să găsim aceste resurse, nu că să le obţinem, dar să dezarmăm criminalitatea, pentru că criminalitatea este în primul rând alimentată de resursele băneşti. Şi dacă criminalii sunt deposedaţi de resursele financiare cu care îşi pot desfăşura activitatea, atunci ei nu mai pot săvârşi respectivele infracţiuni. Pe aceasta trebuie să ne concentrăm şi eu cred că vom avea rezultate.”

Europa Liberă: La capitolul spălare de bani situaţia este una critică? Spălarea de bani pe teritoriul Republicii Moldova. Ne referim şi la banii proveniţi din exterior. Și cât de gravă este această situaţie? Zi dacă zdruncină cumva securitatea economică a ţării?

Corneliu Gurin: „Spălarea de bani este o infracţiune care nu poate fi constatată sau investigată de sine stătător. Infracţiunea de spălare de bani trebuie să aibă la bază o altă infracţiune care a fost comisă. Şi resursele obţinute prin acea infracţiune ar fi supuse metodei de legalizare.”

Europa Liberă: Domnule Gurin, acum este o situaţie destul de tensionată cu acest caz de spălare de bani ruseşti, cu aceşti judecători care ar fi luat decizii ilegale. Este adevărat că, pentru a demonstra provenienţa banilor, trebuie să ai confirmarea că aceşti bani provin dintr-o crimă, adică să demonstrezi spălarea de bani? Răspunsul trebuia să vină de la partea rusă, care, probabil, nu va dori să-l dea. Ce credeţi despre încheierea acestui dosar?

Corneliu Gurin: „Un caz care a fost depistat şi gestionat anume de către organele de drept. Este vorba de Centrul Naţional Anticorupţie şi Procuratura Anticorupţie. După aceasta au urmat anumite cercetări de serviciu pe care le-au desfăşurat instanţele de judecată, au mai fost nişte investigaţii în presă, dar vă asigur că toate aceste lucruri care au apărut noi deja le cunoşteam şi, de fapt, deja se întreprindeau mai măsuri. La moment avem trei probleme cu aceste sume enorme care au trecut, să spuneam aşa, prin sistemul bancar al Republicii Moldova. Una la mână, ceea ce spuneam despre lipsa dovezii infracţiunii primare, de unde au fost sustraşi aceşti bani, pentru ca să fie ulterior supuşi procedurii de legalizare. Doi, cooperarea cu partenerii din Federaţia Rusă, pentru că la cererile de comisie rogatorie nu fost expuse informaţiile necesare şi deocamdată nu avem suficiente informaţii prezentate de către autorităţile Federaţiei Ruse.”

Europa Liberă: Și dacă partea rusă nici nu prezintă aceste dovezi, atunci nu puteţi merge mai departe?

Corneliu Gurin: „Banii s-au furat de la ei. Ei ar fi în primul rând cei interesaţi care ar trebui să facă acest lucru.”

Europa Liberă: Şi dacă ei nu au interes?

Corneliu Gurin: „Dacă ei nu au acest interes, rămâne să investigăm în continuare, să obţinem răspuns la comisiile rogatorii unde au ajuns aceşti bani. Ei au ajuns inclusiv în ţări din spaţiul european, din comunitatea europeană. Atenţia care se acordă, iarăşi, la nivel comunitar şi din partea partenerilor internaţionali sperăm că ne va ajuta să investigăm cel puţin capitolul punctului final, unde au ajuns aceşti bani. Şi dacă ei vor dori să investigheze şi la nivel local sau la nivelul teritorial unde se află aceste surse, unde au ajuns ele, cred că anumite lucruri se pot mişca. Deocamdată nu avem rezultat. Dar al treilea aspect, se încearcă a spune că toate mijloacele respective au fost transferate, legalizate prin intermediul instanţelor de judecată, doar pentru un mic număr au existat titluri executorii. Într-o procedură de ordonanţă simplificată, am constatat că multe dintre actele respective au fost falsificate. Deci, practic, instanţele de judecată nici nu au fost implicate, titlurile executorii au ajuns la executorii judiciari, ei, in urmare, au efectuat transferurile respective. Câţiva dintre ei, de asemenea, sunt cercetaţi pe cazul respectiv.”

Europa Liberă: Punem punct acestui interviu, dar amintesc că un jurnalist de la BBC, un coleg de al nostru, când a făcut un interviu cu prim-ministrul Iurie Leancă îl întreba despre persoane compromise care continuă să conducă Republica Moldova şi dacă aceasta ar fi o îngrijorare pentru stat pe interior, dar şi faptul că vin asemenea mesaje din exterior.

Corneliu Gurin: „Sigur că, dacă sunt persoane compromise, ele trebuie să fie excluse sau înlăturate de la conducerea nu doar a statului, dar a anumitor instituţii pe care le gestionează. Pe de altă parte, avem o ocazie foarte bună în prezent, se desfăşoară campania electorală, cetăţeanul este cel care va discerne pe cine va alege în continuare. Dacă cetăţeanul acceptă anumite persoane, înseamnă că are încredere în ele şi se lasă condus în continuare de asemenea persoane care ar putea să fie compromise. Dar şi aici pentru noi, pentru procurori, sunt în primul rând importante dovezile. Sigur că se vehiculează multe lucruri, dar sunt importante dovezile şi probele.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG