Pe site-ul Politicon.md, analistul Nicolae Negru face câteva consideraţii care să demonstreze absurdul reacţiei iritate a Moscovei la declaraţia premierului român Victor Ponta care părea să sugereze că o țintă 2018 a României ar fi „a doua Mare Unire”. Autorul se miră de ce îndrăzneşte Rusia să dea lecţii de bună purtare altor ţări după ce a ocupat Crimeea şi a călcat cu tancurile sale o bună parte din regiunile Donețk și Luhansk ale Ucrainei, scuipând pe viețile oamenilor şi pe ordinea mondială. Şi după ce ne ocupă o parte a teritoriului, menținându-și în mod nelegitim trupele sale pe teritoriul nostru.
Este cumva Crimeea pământ mai rusesc, decât Basarabia pământ românesc?, este întrebarea centrală pe care o formulează Negru. Ar fi curios, la părerea sa, de ce Moscova nu a reacționat la declarațiile similare ale lui Băsescu. „I se permite lui Băsescu ceea ce nu i se permite lui Ponta? Nu, nici vorbă. Doar că era o altă perioadă, una complet diferită de cea actuală. Putin încă nu deschisese cutia Pandorei, el încă nu trimisese „omuleții verzi” în Crimeea. Acum el se teme că România va folosi exemplul său și va uni Republica Moldova, înainte ca Rusia să reușească să împingă hotarul Novorusiei până la Prut. Hoțul strigă „hoțul”, este explicaţia pe care o dă Nicolae Negru.
Editorialistul Petru Bogatu a decis să facă în „Ziarul Naţional” o inventariere a oamenilor pe care mizează Kremlinul în „războiul împotriva Republicii Moldova” care s-ar vedea, în opinia sa, cu ochiul liber. Bogatu îi nominalizează pe Igor Dodon, pe care îl numeşte „un provocator care meneşte moartea Ucrainei”; pe Renato Usatîi, numit de autor „un impostor sub acoperire de businessman”; pe Markel, considerat de Bogatu „un aventurier sub sutană de arhiereu. Toţi aceştia, dar şi alţii alde ei, sunt cozile de topor care netezesc drumul unei posibile incursiuni ruse în Republica Moldova despre care vorbeşte generalul Philip Breedlove (comandantul suprem al Forțelor aliate NATO în Europa )”, continuă autorul. Consternează mai ales tupeul acestora, crede Bogatu: ies în Piaţa Marii Adunări Naţionale, intră în studiourilor principalelor canale de televiziune de la Chişinău,organizează conferinţe de presă, merg la ţară, unde împart pomeni sătenilor, se oploşesc confortabil în fotoliile de deputaţi etc.
Ion Preaşcă de la „MoldStreet” a colectat păreri sceptice vizavi de speranţa ministrului Agriculturii să se clarifice timp de o lună în ceea ce priveşte exporturile de fructe. Autorul aminteşte că anunţuri similare eşuate au mai fost şi în 2013, când autorităţile anunţau că în curând va fi ridicat embargoul la vinuri, dar acest lucru nu s-a întâmplat nici până în prezent. În condiţiile în care interdicţiile la exportul de fructe sunt un instrument de presiune şi manipulare folosit de ruşi, nu cred că până la 30 noiembrie va fi ridicat embargoul”, a comentat expertul Viorel Chivriga. În opinia lui, autorităţile ruse ar putea proceda ca şi în cazul vinurilor şi debloca livrările de fructe din UTA Găgăuzia.
Reporterii portalului „Moldova Curată” scriu că niciunul din cei cinci judecători ai Curţii de Apel Bender, instanţă lichidată printr-o decizie de Parlament, nu are loc la Curtea de Apel Chişinău, unde au solicitat să fie transferaţi. La şedinţa Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) de miercuri, 17 septembrie, judecătorii nu au adunat suficiente voturi pentru a fi acceptaţi la instanţa de apel din Capitală. „(...) Ei au şansa să-şi depună candidatura încă o dată la instanţele unde sunt locuri libere, inclusiv la Curtea de Apel Chişinău. Poate data viitoare vor fi acceptaţi. Logic ar fi, însă, să-şi încerce norocul la alte instanţe, dacă nu au fost acceptaţi aici. Sincer, decizia este legată oarecum şi de suspiciunile privind integritatea Curţii de Apel Bender”, a explicat Victor Micu, preşedintele CSM. Experţii citaţi de jurnalişti susţin că lipsa de transparenţă în luarea acestei hotărâri creează o situaţie confuză şi lasă loc de interpretări. „Membrii Consiliului apar cu declaraţii în presă precum că am scăpat de judecători corupţi, dar fără a avea probele pe faţă. Rolul CSM este să nu admită ingerinţe. Dacă e vorba de integritatea judecătorilor, acest lucru poate fi uşor demonstrat. În cazul în care probe nu există, lucrurile trebuie abordate altfel”, a declarat Vlad Gribincea, preşedintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova.
Constantin Tănase critică într-un editorial publicat pe site-ul ziarului „Timpul” intenţia PLDM şi PLR de a organiza un referendum republican pentru revizuirea Constituţiei în partea ce ţine de procedura de alegere şi demitere a preşedintelui RM prin votul direct al cetăţenilor. „Dacă această inițiativă reușește, cine-i țintașul care țintește spre funcția de președinte „ales de întreg poporul”? Indiscutabil, EL, cine altul decât „al vostru Vlad Filat”! El, neogoitul și neostoitul, ubicuul și nemângâiatul premier mazilit de Parlament pentru performanțe în arta ciorditului! (...) Constituția trebuie modificată, dar nu boțită, în fuga calului. Umblatul la Constituție e permis politicienilor responsabili, nu unui aventurier atins rău de boala puterii”, notează autorul.
„Casa de milioane înscrisă pe numele unui student de la drept și „păcatele” episcopului Marchel” – titrează „Ziarul de Gardă”. După ce au scris despre Mitropolitul Vladimir, jurnaliştii săptămânalului de investigaţii scot la iveală că şi Preasfințitul Marchel, Episcopul de Bălți și Fălești, pe numele său de mirean Nicolae Măhăescu, locuiește într-o casă de milioane, la Bălți. „Imobilul de lux, cu două niveluri, a fost trecut, în această vară, pe numele unui tânăr de doar 20 de ani, în urma semnării unui contract de întreținere pe viață”, precizează autorii. Și băiatul, student la drept, dar și mama acestuia, au refuzat să spună care este relația dintre tânăr și episcopul Marchel.
