Linkuri accesibilitate

Experţi constituţionalişti critică ideea PLDM şi PLR privind organizarea plebiscitului odată cu alegerile generale.

Din aprilie 2009 şi până în martie 2012, trei ani de zile Moldova a trecut printr-o lungă criză politică: alegeri generale din aprilie 2009, repetarea lor în iulie 2009, un referendum eşuat pentru schimbarea Constituţiei (ca să permită alegerea directă a preşedintelui ţării) la începutul lui septembrie 2010 şi în fine noi alegeri generale anticipare în noiembrie 2010 din cauza că Parlamentul nu reuşise să aleagă preşedintele ţării. O criză care teoretic s-ar putea repeta la încheierea mandatului preşedintelui Nicolae Timofti, în martie 2016. Aşa că fracțiunile parlamentare PLDM şi PLR au propus ca odată cu scrutinul din 30 noiembrie pentru parlament să aibă loc un nou referendum pentru modificarea Constituţiei, astfel ca preşedintele să fie ales prin vot direct. Partidul Democrat, partener în coaliţia de guvernare, este sceptic şi crede că există riscul unui nou eşec al referendumului, ceea ce ar discredita şi clasa politică. Alţi politicieni şi comentatori de presă vorbesc despre o simplă manevră electorală. Alla Ceapai a vrut să afle dacă tehnic şi legal, referendumul poate fi organizat pe 30 noiembrie şi dacă şi-ar putea atinge scopul declarat.

Pentru desfășurarea referendumului iniţiat de liberal-democraţi şi liberal reformatori, odată cu alegerile parlamentare din 30 noiembrie, nu exista opreliști impuse de normele legale, constata mai mulți experți în dreptul constituțional.

După lansarea oficială a inițiativei, Curtea Constituţională are obligaţia să-şi dea avizul, timp de 10 zile, după care parlamentul ar urma să confirme prin vot ziua desfăşurării referendumului. Dar tocmai aici apare o primă dificultate, spun experţii, din moment ce o componentă a coaliţiei de guvernare, cea democrată, pare să aibă rezerve de principiu faţă de inițiativă cea mai recentă.

Dincolo de aspectele procedurale, analiștii examinează oportunitatea, raţionalitatea, dar mai ales moralitatea acestei iniţiative, după ce autorii invocă dorința de a se evita criza politică din 2010 cauzată de incapacitatea de a alege, timp de mai bine de doi ani, şeful statului.

Mihai Petrache

Mihai Petrache

Expertul în drept constituţional Mihai Petrache crede că e vorba de o manevră electorală, întrucât tocmai iniţiatorii referendumului începând cu 2009 au promis electoratului că îi vor oferi posibilitatea să aleagă direct preşedintele ţării. Mihai Petrache nu exclude că la mijloc ar sta şi un interes personal al liderului liberal democrat Vlad Filat, care şi-ar putea pregăti astfel o pârtie nouă, la părerea lui Petrache, întrucât nu e tocmai limpede dacă va mai putea ocupa funcţia de premier:

„Sunt sigur că mulţi visează vă îndată după alegerile parlamentare actualul preşedinte „va demisiona de bună voie” şi cineva posibil că şi-a desemnat această funcţie, şi-a atribuit-o. Tocmai de aceea a şi iniţiat această procedură de revizuire a Constituţiei. Sigur că acest cineva ar putea fi Vlad Filat.”

Un alt expert în drept constituţional Nicolae Osmochescu e de părere că cele două componente ale coaliţiei, PLDM şi PLR, au recurs la găselniţa de a suprapune cele două exerciţii electorale, alegerile parlamentare şi referendum, tocmai pentru a evita eşecul primului referendum constituţional privind procedura de alegere a preşedintelui, cel din septembrie 2010. Întrucât la alegeri generale, de obicei, prezenţa la urne e mai mare decât la referendumuri, repetarea situaţiei din 2010, când la urne s-a prezentat un număr insuficient de alegători, este mai puţin probabilă, spune expertul. Nicolae Osmochescu nu exclude însă şi producerea unui efect contrariu, adică eşecul ambelor exerciţii electorale:

„O bună parte din electorat este absolut indecisă în ceea ce priveşte modificarea Constituţiei. există un risc real că nu se vor prezenta la urne şi astfel nu vor participa nici la alegerile parlamentare. procentul de absenteism va fi foarte înalt. Există pericolul că vor trece partidele de stânga a căror electorat, ştim bine, este mult mai disciplinat, decât cel care votează, de regulă, pentru formaţiunile de dreapta sau de centru.”

Nicolae Osmochescu

Nicolae Osmochescu

Nicolae Osmochescu spune că suprapunerea a două exerciţii de vot la nivel naţional nu este recomandată de Comisia de la Veneţia. De altfel, acesta a şi fost argumentul democraţilor, care într-un comunicat de presă, sugerează că referendumul ar putea deturna scopul şi sensul alegerilor parlamentare. Referendumul este privit sceptic şi de opoziţia comunistă care susţine că guvernarea vrea astfel să sustragă atenţia de la scrutinul parlamentar, dar mai cu seamă de la scandalurile din interiorul celui mai mare partid din coaliţie, unul dintre iniţiatorii plebiscitului.

Nevoia modificării procedurii de alegere a preşedintelui, aşa cum ne amintim, a apărut după alegerile din 2009, parlamentul ratând, timp de mai bine de doi ani, mai multe tentative de alegere a şefului statului din cauza numărului insuficient de voturi. Plebiscitul din septembrie 2010 privind modalitatea de alegere a președintelui prin votul direct în locul modalității în vigoare compromise din cauza că parlamentarii, vreme îndelungată nu au putut găsi numitor comun asupra celui mai bun candidat, totuși a eșuat.

Mai mulţi constituţionalişti spun că modificarea Constituţiei privind procedura de alegere a preşedintelui este singura soluţie viabilă astfel urmând sa se evite criza constituţională de acum 4 ani. Însă acest lucru nu trebuie făcut în grabă, sugerează ei, argumentând că până la expirarea mandatului actualului preşedinte mai sunt încă aproape doi ani, iar un referendum în acest sens ar putea fi organizat şi la alegerile locale din 2015.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG