A fost dat publicităţii astăzi Clasamentul Internaţional al Universitatilor 2014. Nici o Universitate din Romania nu se afla in primele 500, cel mai bine fiind clasata Universitatea din Bucuresti intre universitatile plasate de pozitiile 651 - 700. Cea mai bine cotata universitate din lume este Massachusetts Institute for Technology, urmată la mică distanţă de Universitatea din Cambridge. In primele 10 universităţi ale lumii se află 6 universităţi americane si 4 britanice. In top 200 sunt prezente 31 de tari: Statele Unite cu 51 de instituţii de învăţământ superior, Marea Britanie cu 29, Germania cu 13, Olanda cu 11, Canada cu 10, Japonia tot cu 10 si Australia cu 8. Clasamentul a fost realizat pe baza unui punctaj obţinut din reputaţia academică a instituţiei, reputaţia in rândul angajatorilor, raportul intre numărul de studenţi si cel al profesorilor, numărul de lucrări de specialitate publicate intr-un an, numărul cadrelor didactice internaţionale si numărul studenţilor străini. Despre starea actuala a invatamintului universitar din Romania si recente declaratii si propuneri ale clasei politice de la Bucuresti, mai multe de la Sabina Fati.
Criza învățământului românesc a ieșit în aceste zile la iveală, nu doar din cauza problemelor apărute odată cu începerea noului an școlar, ci fiindcă tocmai a intrat în vigoare metodologia gândită de ministerul de resort pentru organizarea așa numitelor colegii care primesc absolvenți de liceu fără bacalaureat. Mai multe universități private au anunțat deja că orice student de „colegiu” poate trece în anul II de Facultate, dacă între timp promovează Bacalaureatul.
Guvernul României a modificat la începutul verii Legea învățământului prin Ordonanță de Urgență, introducând a treia sesiune de Bacalaureat și colegiile de pe lângă Universități în care accesul se poate face fără diploma de maturitate. Această modificare are un dublu caracter: lucrativ, în favoarea universităților private și electoral, în favoarea premierului socialist al României, Victor Ponta, favorit în cursa electorală pentru președinție.
După introducerea camerelor de luat vederi la Bacalaureat, numărul celor care termină liceul cu diplomă în România a scăzut simțitor. În 2014 spre exemplu peste 40 la sută dintre absolvenți nu au luat Bacalaureatul. Este vorba despre bazinul celor care alimentează de regulă facultățile private, acolo unde merg în genere cei care nu reușesc să intre la cele de stat, care sunt gratuite sau care, în orice caz percep taxe mai mici, pentru cei care nu se încadrează în locurile fără plată.
Majoritatea universităţilor private, au standarde reduse și oferă licențe pe bandă rulantă, într-o țară în care mulți părinți, inclusiv cu salarii modeste își doresc diplome pentru copiii lor. În România aceste universități private aproape că au scos de pe piață școlile de meserii, numai că în ultimii ani, datorită crizei economice și a Bacalaureatului mult mai dur, au pierdut mulți clienți și deci mulți bani. Multe dintre ele au, însă, adevărate rețele în toată țara, rețele care pot fi folosite și în lupta electorală.
Cum Universitățile serioase refuză să-și constituie “colegii” în care să-i primească pe absolvenții de liceu fără diplomă, cele private s-au grăbit să ofere multe facilități pentru cei incapabili să promoveze Bacalaureatul, inclusiv transferarea lor ulterioară în anul 2 de facultate.
Cele mai multe universități de stat, inclusiv cele tehnice preferă deocamdată să-și conserve credibilitatea și standardele, dar în viitor lucrurile pot derapa și aici, fiindcă modificările aduse legii învățământului prin Ordonanța de Urgență din iunie, vor produce și alte efecte secundare, iar în absența fondurilor nu este exclus ca și învățământul superior de stat să-și relaxeze politica. Există riscul ca Masteratele și Doctoratele să devină irelevante în Româna pe fondul acestor măsuri care pun în ecuație moralitatea, seriozitatea și predictibilitatea unui întreg sistem.
Învățământul românesc a cunoscut un regres după căderea comunismului, iar explicațiile sunt greu de rezumat, fiindcă pornesc de la scăderea nivelului de trai al dascălilor și plecarea celor mai talentați și virtuoși dintre ei spre alte meserii, dar și de la o filosofie greșită a educației care nu pune în centrul ei meritul. Schimbarea în funcție de ciclul electoral al legilor învățământului, care a dus la o instabilitate perpetuă a sistemului este o altă problemă. În plus nu există nici un fel de studii care să arate ce fel de meserii vor fi căutate în viitor, ceea ce face ca generații întregi de absolvenți universitari să facă altceva decât s-au pregătit.
PNL și PDL au pregătit o moțiune simplă pentru amendarea guvernului, care i-a lăsat spre exemplu în prima zi de școală pe elevii români fără manuale. Premierul Victor Ponta pare la rândul lui să nu fie adaptat la realitate atunci când spune că în zilele noastre copiii nu mai au nevoie de manuale fiindcă au tablete și telefoane inteligente. Afirmația lui într-o țară în care doar jumătate din populație are acces la internet este deplasată. Victor Ponta care și-a plagiat doctoratul și care speră să devină președintele României este, însă, cel care a girat această contra-reformă a învățământului.
